Analiză. Cum mai stă România la capitolul inovație. „Am ajuns mai rău decât acum 95 de ani”

Să știi să îți prezinți marfa – O regulă esențială de afaceri pe care românii o experimentează de 25 de ani, după standardele capitaliste. Cu prea puțin succes, dovadă faptul că nivelul de trai, indicatorul real al performanței economice, este la limita sărăciei extreme, scrie KeysFin.

Interesant este că, deși avem senzația că trăim într-o epocă a inovației și cercetării, suntem cu mult în urma tovarășilor de pe vremea lui Ceaușescu.

În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenție și 59.443 de brevete acordate.

Privind în oglindă, în cei 25 de ani de după Revoluție, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenție.

Și mai tulburător este faptul că în 2014 am ajuns să avem mai puține brevete de invenție acordate decât în 1920!

Potrivit analiștilor de la KeysFin, statistica relevă o situație care trebuie să ne pună pe gânduri.

„La capitolul inovație, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanță de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamații comuniști au știut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliștii, în ultimii 25 de ani”, afirmă experții KeysFin.

Interesant este că, pe măsură ce ne-am adâncit în libertatea economică, românii au inovat tot mai puțin, importul de tehnologie și mărci din Occident luând locul cercetării tradiționale.

Așa am ajuns să importăm mai mult decât producem, să depindem de ce ne oferă străinii și să exploatăm prea puțin proverbiala inteligență românească, brevetele de invenție și mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenței economice.

Dacă în 1990 erau înregistrate 3081 cereri de brevete de invenție și erau aprobate 1428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depășeau 1000 de cereri și puțin peste 300 de brevete acordate.

Potrivit Laurei Leonte, avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și consilier în proprietate industrială, partener în cadrul societății de avocați Postu Leonte & Asociații SCA, una din cauze o reprezintă și migrarea activității creative înafara României.

„Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să își protejeze invențiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaționale cu activitate pe piața comunitară aleg să își protejeze invențiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete și nu de OSIM”, afirmă expertul de la Postu Leonte & Asociații SCA.

Astfel s-a ajuns ca în 2014, din totalul de 2981 de brevete aplicabile în România, 2661 erau înregistrate la nivelul UE și numai 320 la noi în țară, prin OSIM. În 2002, raportul era invers – 755 inregistrate la OSIM și numai 497 la Oficiul European.

Nici cu înregistrarea mărcilor nu stăm mai bine. De la an la an, numărul business-urilor cu licență protejată a scăzut puternic. Dacă în anul de grație 2006, erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014, numărul lor a scăzut la 10.763.

Potrivit analiștilor de la KeysFin, statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reușit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluții pentru economia românească. „Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare”, afirmă experții.

Aceștia subliniază un alt aspect important, relevat de datele statistice.

„Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înțeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienți, și să știi să îți protejezi inovația. Așa se explică și faptul că în România există cele mai multe firme în insolvență și faliment din regiune și că business-ul cu pedigree românesc întârzie să își asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă și prea puține produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei”, au mai spus analiștii Keysfin.

Ce putem face?

Institutele de cercetare-dezvoltare, laboratoarele private, instituțiile de învățământ superior, stațiunile didactice, toate suferă în prezent pentru că nu dispun de dotări la standarde competitive și de fonduri cu care să susțină efortul creativ.

„Este un alt caz în care avansul tehnologic și creativitatea galopează, lăsând în urmă uneltele care să le transforme în valori concrete – mijloace legale actuale și eficiente, susținere financiară inclusiv din partea autorităților, informație de specialitate calitativă și ușor de accesat, afirmă avocatul Laura Leonte.

„Talentul creativ al românilor – acest brand de țară, este deja o resursă incontestabilă la scară largă. Problema ține de fapt de mijloacele de valorificare a acestei resurse la noi acasă” – Laura Leonte, avocat de business.

Potrivit experților, există însă semnale pozitive care arată că situația are șanse să se redreseze.

„Avem clienți care ne solicită chiar și dincolo de asistența juridică în privința obținerii brevetelor de invenție, a înregistrării de mărci și a protejării proprietății intelectuale în general. Aceștia vor consiliere în vederea obținerii de finanțare pentru activitatea de creație. Este îmbucurător că românii sunt interesați să scrie cât mai bine proiectele pentru obținerea de fonduri nerambursabile acordate pe linie națională. Și mai îmbucurător este că românii încep să mizeze pe dimensiunea transnațională a ideilor creative pe care le dețin și doresc să obțină finanțare în cercetare și inovare prin fondurile gestionate direct de instituțiile Uniunii Europene, fie prin participarea la procedurile de achiziție publică lansate de acestea, fie prin obținerea de granturi pentru proiecte de cercetare și inovare”, a afirmat avocatul Laura Leonte.

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenționează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanțare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluții tehnologice și a brevetelor, inclusiv protejarea proprietății intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare iÌ‚n Uniune.

Potrivit expertilor, susținerea inovației are potențialul de a corecta din problemele existente și totodată de a crește vizibilitatea României pe plan european în domeniul inovării, ceea ce ar atrage finanțatori dispuși să investească în cadrul companiilor românești.

Un alt instrument care poate ajuta în acest sens este recenta Lege nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, prin care li se acordă acestora din urmă anumite facilități fiscale în legătură cu investițiile făcute în baza legii menționate.

Studiile recente arată că în principiu 80% din valoarea unei afaceri este dată de bunurile intangibile, față de 20%, cât era apreciată în trecut.

Așa se explică practic diferența dintre valoarea unei companii așa cum rezultă din documentele contabile și valoarea de piață a acesteia, brandul având un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.

Cum înregistrezi o marcă sau o inventive în UE

Taxele pentru o înregistrare de marcă în UE pornesc de la 900 de euro. O sumă destul de mare, care descurajează pe mulți, având în vedere că la OSIM, taxele pleacă de la 200 de euro.

Important este că, spre deosebire de marca înregistrată în România, la OSIM, o marcă comunitară, odată înregistrată, oferă protecție nu doar în România, ci în toate statele membre UE.

„Cred că cel mai important este să conștientizezi valoarea brandului tău – ce nu poate fi protejat legal decât prin înregistrarea mărcii și să începi de undeva”, susțin experții.

„Ca și procedură, înregistrarea în UE este mult mai avantajoasă pentru companiile de talie internațională, întrucât cererea de brevet european este depusă și examinată o singură dată. Însă, din momentul acordării brevetului, protecția oferită de acesta se poate extinde în toate statele membre ale Convenției privind eliberarea brevetelor europene (în prezent 38 de state membre, România putând fi desemnată ca teritoriu de protecție din 2003). În România, ca și în oricare alt stat de protecție desemnat, brevetul european urmează să fie supus acelorași reguli ca și brevetul național, în schimbul unor taxe anuale de menținere în vigoare a brevetului achitate către OSIM”, afirmă Laura Leonte.

O cerere de marcă depusă la OSIM îi conferă antreprenorului român un termen de 6 luni în care poate depune fără riscuri din partea concurenței aceeași marcă și la oficiul european (OHIM) , pentru o protecție mai sporită. În acest timp, solicitantul se poate lămuri dacă dorește să investească mai departe în respectivul business sau poate face rost de finanțare.

Mai mult decât atât, o marcă națională, odată înregistrată și utilizată adecvat, poate bloca cu succes orice cerere de marcă comunitară viitoare care ar putea crea un risc de confuzie în rândul consumatorilor cu privire la originea produselor și serviciilor acoperite de respectivele mărci.

Informațiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societățile comerciale și PFA-urile active din România, comunicate de instituțiile statului.