Ce propuneri are Comisia Europeană pentru gestionarea crizei migranților din Europa

Noul pachet include propuneri în vederea creării unui fond fiduciar, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa și unei liste de țări din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai căror cetățeni nu pot cere azil în Uniunea Europeană (UE).

Măsurile urmează să fie dezvăluite miercuri dimineața, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), de către președintele Comisiei Jean-Claude Juncker, în cadrul discursului despre „starea Uniunii”, pe care-l va susține în Parlamentul European (PE). Unele dintre ele necesită aprobarea Legislativului și statelor membre UE pentru a intra în vigoare.

Cele 28 de state membre UE se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiați și imigranți de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar câteva dintre ele poatră mare parte a acestei poveri.

Comisia a încercat să redistribuie persoanele care se califică pentru protecție internațională, astfel încât să fie preluate de către toate statele membre, în spiritul solidarității – care este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii.

Însă o primă încercare de a redistribui 40.000 de solicitanți de azil, care au ajuns deja în Italia și Grecia, a eșuat, anterior, anul acesta, când guvernele statelor membre au respins un program obligatoriu de redistribuire. În schimb, ele s-au angajat să accepte – în mod voluntar – doar 32.256 de persoane.

Comisia propune acum distribuirea de urgență în toate celelalte state membre a altor 120.000 de azilanți, care au ajuns în Grecia, Ungaria și Italia. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania și Franța urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 și, respectiv, 24.031, potrivit proiectului.

Spania, Polonia și Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 și, respectiv, 7.214 de azilanți, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are la bază criterii ca populația, economia, șomajul și acceptarea în trecut a unor refugiați de către statele membre.

Însă dictarea de către Bruxelles a numărului de azilanți pe care fiecare stat membru să-i primească s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele țări afirmând că ei știu mai bine câtor refugiați le pot face statele lor.

În pofida acestui lucru, Comisia urmează să propună miercuri introducerea unui mecanism permanent de distribuire, pe care-l poate activa în cazul unor situații viitoare de urgență.

Statele membre care nu vor putea accepta solicitanți de azil în baza acestui plan vor fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului.

Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia urmează să se afle printre țările care vor lupta împotriva planului. Ele au avertizat săptămâna trecută că un sistem „obligatoru și permanent de cote ca măsuri de solidaitate ar fi inacceptabil”.

Pe de altă parte, se așteaptă ca alte elemente ale pachetului să întâmpine mai puțină rezistență.

Ele includ o listă de „țări de origine sigure” – pe care se află Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia, care va permite ca cetățenii acestor țări să fie expuzați rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE.

Mii de kosovari au încercat să intre în UE în acest fel în primele trei luni ale lui 2015, depășindu-i ca număr pe sirieni și pe afgani în clasamentul primelor trei țări ai căror cetățeni au cerut azil în Uniune.

Însă UE a depus eforturi să se asigure că-i ține la distanță pe imigranții „economici”, care nu se califică pentru a obține protecție internațională, acordând prioritate persoanelor care fug din calea războiului din țări ca Siria și Afganistan.

Obiectivul noului fond destinat Africii este să descurajeze „imigrația ilegală”, prin stabilizarea și îmbunătățirea oportunităților socio-economice în regiuni ca Sahel, Cornul Africii și Africa de Nord.

Celelalte măsuri din pachetul Comisiei reglementează expulzarea imigranților și susținerea refugiaților. Între ele se află și un angajament de a continua cooperarea cu țări partenere din alte părți ale lumii.

„Actualul val de migrare nu este un incident punctual, ci începutul unui adevărat exod”, a avertizat președintele UE Donald Tusk într-un discurs pe care l-a susținut luni seara. „Ne vom confrunta cu această problemă mulți ani de-acum înainte”, sublinia el.