Fostul judecător CCR Toni Greblă, trimis în judecată pentru trafic de influență

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Toni Greblă, senator în Parlamentul României și judecător la Curtea Constituțională, la data faptelor, pentru trei infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

Alături de el, au mai fost trimiși în judecată oamenii de afaceri Ion Bîrcină și Mihai Prundianu, pentru cumpărare de influență, cel dintâi și pentru constituirea unui grup infracțional organizat, Gheorghe Grecu, pentru complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și spălare de bani, și pe omul de afaceri moldovean Victor Dolghi, pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională (2013 – 2015), a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 de lei, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 de lei.

Anchetatorii spun că, în schimbul acestor foloase necuvenite, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și determina diferiți funcționari publici – din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale – să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de omul de afaceri (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.

De asemenea, Greblă ar mai fi primit, în perioada 2008 – 2012 (punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 și 2012), foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de omul de afaceri.

În perioada 2009 – 2015, în calitate de senator (2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (decembrie 2013 – 2015), Toni Greblă a pretins și primit, direct și indirect, de la omul de afaceri Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 de lei, din care: 360.269 de lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj), și 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma din Buduhala – Telești), mai spun procurorii.

În schimb, potrivit acestora, Toni Greblă a promis că va interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.

DNA mai susține că în perioada 2010 – 2015, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României și ulterior judecător la Curtea Constituțională, Greblă a efectuat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (operațiuni financiare ca acte de comerț), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, prin interpuși, încălcând dispozițiile legale privind incompatibilitățile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituțională și senatorilor.

În plus, începând cu luna august 2014, Toni Greblă ar fi constituit un grup infracțional organizat împreună cu Bîrcină și Victor Dolghi, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligațiilor față de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federația Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancțiuni economice de export, așa cum avea Uniunea Europeană din partea Federației Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport și comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienței reale a bunurilor – țară din Uniunea Europeană).

Procurorii mai spun că, în perioada 2008-2015, Toni Greblă a omis să declare în cele 13 declarații de avere faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donație, un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în extravilanul comunei Telești, județul Gorj.

Gheorghe Grecu este acuzat de procurori că, în perioada 2010 – 2015, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă în săvârșirea faptei de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția (de senator și judecător de Curte Constituțională). Concret, acesta ar fi acceptat să acționeze în mod ocultat și disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al fermei din Gorj, efectuând pentru Greblă diferite acte de gestionare și administrare a fermei, inclusiv operațiuni financiare ca acte de comerț (negocieri, contracte ș.a.).

În perioada respectivă, Grecu a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de Mihai Prundianu prin Asociația Camera de Comerț și Industrie România – Japonia, mai spun procurorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză asupra bunurilor aparținând lui Greblă, Bîrcină și Grecu.

Procurorii mai precizează că în acest dosar a fost începută urmărirea penală pentru alte fapte față de Ion Bîrcină și Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, însă cauza a fost disjunsă în legătură cu aceste fapte.

De asemenea, se va disjunge cauza în vederea continuării cercetărilor față de suspecții Iulian Iancu și Lucian Șova, ambii deputați cu funcție de conducere în PSD.

Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alți trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferențial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la șapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curții de Apel București, după ce magistrații au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competența Curții de Apel.

Toni Greblă este cercetat în libertate, după ce judecătorii instanței supreme au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a fostului judecător constituțional.