Andrei Pleșu ar renunța la doctorat ca să scape de plagiatori. Ce fac parlamentarii: „Nu este o chestiune așa de simplă, să renunțăm angro”

„Hai să ne depunem toți titlurile și să spunem că până nu le depun toți cei care au plagiat sau până nu se corectează acest lucru ne suspendăm această calitate”, a spus Andrei Pleșu. Discuția despre plagiat a revenit în atenția publică după ce vicepremierul Gabriel Oprea a fost acuzat de plagiat. În 2012, premierul Victor Ponta a fost la rândul său acuzat că a plagiat în lucrarea sa de doctorat.

Pe holurile Parlamentului, puțini demnitari doresc să vorbească deschis despre acest subiect. Mulți afirmă că și-au făcut doctoratul în urmă cu mulți ani și că, dacă este cineva interesat, le poate verifica lucrarea. Nu vor să vorbească în mod oficial despre această problemă a plagiatelor. Cei de la UNPR se feresc și mai mult, mai ales că discuția poate ajunge spre șeful de partid, vicepremierul Gabriel Oprea. Deputatul Tudor Ciuhodaru – UNPR susține că pentru doctoratul pe care l-a făcut a muncit „de i-au ieșit capacele”. Vocalul doctor de la Iași este deja o personalitate în Parlament și afirmă că teza sa de doctorat a propus o temă original : „suicidul în serviciul de urgență”.

„Nu știu ce spun doctoratele celorlalți, propunerea domnului Pleșu poate să fie interesantă, dar poate o și extindem, nu doar demnitarii, ci și ceilalți care au doctorate. Cred că trebuie să privim cu mare atenție aceste doctorate, sunt mulți care au muncit, sunt colegii mei care au făcut cercetare, sunt cei care au stat cu cartea, cu pixul nopțile prin serviciile de urgență pentru a face o teză de doctorat. Ca gest simbolic poate să fie interesant, dar munca acelor ani este greu de echilibrat”, a declarat pentru gândul Ciuhodaru.

În privința plagiatelor, deputatul UNPR afirmă că există organe și comisii care trebuie să rezolve această problemă a plagiatelor. „De multe ori problema doctoratelor a fost folosită și ca instrument politic, eu sper să se clarifice în aceste comisii ale universităților”, a fost poziția lui Tudor Ciuhodaru.

„E mai degrabă o chestiune în zona retoricii simbolistice decât o notă de realism ingineresc”

Senatorul Petru Filip – PSD nu crede în soluția renunțării în mod simbolic la titlul de doctor. „Nu este o chestiune așa de simplă, angro renunțăm la doctorate și în felul ăsta obligăm pe cineva să facă ceva. E mai degrabă o chestiune în zona retoricii simbolistice decât o notă de realism ingineresc, eu fiind inginer de meserie”, a afirmat pentru gândul senatorul PSD.

Filip precizează că în cazul său o renunțare la titlul de doctor i-ar bloca activitatea de profesor universitar. „Cred că aici fiecare în parte are dreptul să ia o anumită decizie vizavi de doctoratul pe care îl are și ceea ce desfășoară în afară de activitatea de demnitar. Eu, fiind profesor universitar, și nu pot să funcționez ca normă de profesor universitar, renunțând la doctorat. Intri într-o chestiune din asta adminstrativă care la unii poate merge luată simbolic, la alții nu”, își explică poziția pesedistul.

Despre plagiat susține că sunt instituții abilitate să discute despre acest lucru și că orice discuție în afara acestor instituții este „superfluă”.

„Trebuie să vedem din punct de vedere administrativ cine a acordat titlul de doctor, susținerea se face în cadrul Universității, iar dosarul se face la minister, nu discutăm altceva. Demnitarul ocupă o perioadă limitată de timp o poziție, în lumea civilă poate avea alt job. Cine și-a luat doctoratul și l-a luat pe termen nelimitat, îl am doi ani de zile și după aia îl dau înapoi. Cum se ia un titlu de doctor înapoi, ne uităm în lege”, a adăugat Filip.

Gigel Știrbu: „Mi se pare o propunere de bun simț”

Singurul parlamentar care a susținut că poate renunța în mod simbolic la titlul de doctor este fostul ministru al Culturii, Gigel Știrbu. Acesta a fost la începutul anului 2014 în centrul unui scandal privind teza sa de doctorat, dar nu există o decizie că acesta a plagiat. „Mi se pare o propunere de bun simț, achiesez cu mare plăcere la această propunere. Sunt convins că toate aceste lucruri ce s-au întâmplat în această perioadă vizavi de anumite teze de doctorat, anumite titluri, obținute mai ales de demnitari nu fac decât să conducă la o mai mare atenție din partea celor care analizează și coordonează astfel de acțiuni. Referitor la propunerea domnului Pleșu, este o propunere de bun simț, binevenită, eu personal achiesez la această propunere. Cu siguranță, dacă ar exista o acțiune organizată eu unul aș achiesa la această propunere a domnului Pleșu”, a declarat pentru gândul deputatul PNL.

Pentru stabilirea plagiatului, acesta susține că există comisii de specialitate la Ministerul Educație.

„Există comisii de specialitate, există ministerul Educației, există oameni specializați care pot să hotărască dacă plagiatul este la un moment dat o pellagra a sistemului educațional din România. Oamenii aceștia vor lua probabil la un moment dat o decizie, vor veni cu propuneri de modificări ale legislației în vigoare, iar, noi, parlamentarii vor îmbrățișa acest proiect. Această comisie de la Ministerul Educație funcționează în bază legală, din acest punct de vedere trebuie modificată legislația în vigoare”, a afirmat Gigel Știrbu.

Profesorul universitar Marian Popescu a examinat pe cont propriu lucrarea de doctorat a vicepremierului și vorbește, în nume personal, despre concluziile la care a ajuns. „Trebuia să fac acest lucru, trebuia să merg până la capăt. Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. O să le atrag tovărășește atenția celor de la Consiliu că, în lucrarea lui Gabriel Oprea, sunt zeci de pagini copiate integral. În afară de pasajele semnalate în presă, am găsit și altele, preluate din alte lucrări, fără citarea sursei. Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul evidenței”, spune Marian Popescu, anunțând că va face publice în scurt timp concluziile detaliate ale analizei care indică „o culpă gravă” în ceea ce îl privește pe Gabriel Oprea.

El pune sub semnul întrebării activitatea Consiliului Național de Etică, arătând că nu există niciun temei legal pentru care acesta ar trebui să examineze lucrările demnitarilor. Potrivit lui Marian Popescu, examinarea suspiciunilor de plagiat ar trebui să cadă în sarcina universității care a acordat titlul. Iar după o analiză preliminară, Comisia de la Universitate decisese că există temeiuri suficiente care să justifice investigarea suspiciunilor de plagiat.

O situație similară a existat în cazul tezei de doctorat a premierului Victor Ponta. Nici atunci, Comisia nu a putut da un verdict în adevăratul sens al cuvântului, însă a analizat lucrarea premierului și a emis „un punct de vedere”: plagiat.

Reacția lui Oprea: „Sunt un om corect”

În luna iulie, Gabriel Oprea transmitea prin intermediul unui comunicat că este un om care respectă legile țării. „În legătură cu încercările mai vechi și mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală, corectitudinea declarațiilor de avere și legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea București privind teza de doctorat, țin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat și respect legile țării. În privința parcursului meu academic, am cerut și am primit din partea Ministerului Educației, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât și cel de conducător de doctorat au fost obținute cu respectarea tuturor normelor legale și a exigențelor academice în vigoare la momentul respectiv”, susținea acesta. La începutul lunii aprilie, Gabriel Oprea a fost reclamat la Agenția Națională de Integritate de o avocată care, în numele unui client, cerea verificarea averii demnitarului din ultimii 10 ani. Pe 2 iunie, ANI a clasat cercetările.