Tudor Cârstoiu are 26 de ani și a plecat din Arad în urmă cu șase ani, pentru a studia la Universitatea Comercială „Luigi Bocconi” din Milano, iar casa sa, aflată la 60 de kilometri de Arad, în localitatea Șilindia, a rămas liberă, astfel că a decis să o pună la dispoziția unor sirieni care au fugit din calea războiului, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În prezent, arădeanul urmează un master în economia și managementul inovației și este consultant IT/cercetător în domeniul economiei digitale.
Tudor Cârstoiu spune că a fost marcat de criza refugiaților pe fondul unei probleme similare din istoria familiei sale, astfel că a decis să se implice și să ajute oameni care au fugit de război.
„Cred că în astfel de momente trebuie să fim alături de oamenii care au rămas pe drumuri. Fac asta și pentru că bunicul meu și familia sa au fost expulzați din Bucovina de Nord. Rușii i-au scos cu armele din casă. Familia mea știe ce înseamnă să treci printr-o astfel de dramă”, spune Tudor Cârstoiu.
Tânărul consideră că refugiații „nu trebuie tratați ca o problemă, ci ca o oportunitate”.
„Trebuie să ținem cont și de scăderea natalității și îmbătrânirea populației în Europa. De aceea cred că ambele părți au de câștigat, atât refugiații cât și țările care îi vor găzdui. Istoria a dovedit că acolo unde există diversitate și este acceptată, există și prosperitate”, a declarat arădeanul corespondentului MEDIAFAX.
El oferă o casă tradițională, cu trei camere, pe care a cumpărat-o împreună cu mama sa în urmă cu doi ani.
Locuința este liberă în acest moment, deși mama tânărului locuiește acolo șase luni pe an, în restul timpului fiind plecată din țară. Cu toate acestea, familia de arădeni a decis să ofere casa pe termen nelimitat.
Studentul spune că are doar câteva condiții pentru viitorii locatari: să nu fie radicali religioși, cel puțin un membru al familiei să fie vorbitor de limba engleză, oamenii să își dorească să învețe limba română, să fie gospodari și să aibă grijă de locuință.
Arădeanul – care spune că așteaptă să fie contactat de autorități, dacă România va decide să găzduiască refugiați – își dorește ca gestul său să fie urmat și de alți români, amintind că multe dintre orașele noastre au fost construite și cu ajutorul imigranților.