Atunci când au fost transplantați în organismele unor șoareci și porci, rinichii creați în laborator au funcționat în mod corect, producând urină, la fel ca organele naturale pe care le-au înlocuit.
Eliminarea urinei din organism a reprezentat una dintre problemele majore cu care s-au confruntat „prototipurile” precedente, care s-au umflat sub presiunea lichidului acumulat și apoi s-au blocat.
Cercetătorii japonezi au remediat această problemă, „cultivând” în laborator un tip special de rinichi care beneficiază de o rețea suplimentară de canale de eliminare a urinei, se afirmă într-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Deși primele teste pe oameni vor fi realizate abia peste câțiva ani, studiul savanților niponi a netezit calea către realizarea obiectivului suprem al unor astfel de cercetări științifice – crearea în laborator a unor organe pentru a fi transplantate în corpurile unor pacienți umani.
În Marea Britanie, peste 6.000 de persoane se află pe listele de așteptare în vederea unui transplant de rinichi. Însă, din cauza numărului redus de donatori, mai puțin de 3.000 de operații de transplant sunt realizate în fiecare an.
Peste 350 de persoane mor în fiecare an, aproape o persoană pe zi, așteptând să primească un rinichi.
Rinichii obținuți în laborator cu ajutorul celulelor sușă umane ar putea să rezolve această problemă.
Studiul realizat de cercetătorii de la Facultatea de medicină din cadrul Universității Jikei din Tokyo, coordonați de profesorul Takashi Yokoo, a utilizat tot o metodă bazată pe celule sușă, dar, în loc să creeze în laborator doar un rinichi pentru animalul gazdă, savanții niponi au creat în laborator și tuburile de drenare a urinei, alături de vezici pentru a colecta urina.
Atunci când au conectat aceste organe la vezica urinară a animalului, sistemul excretor al acestuia a funcționat.
Urina a trecut cu bine din rinichiul transplantat în vezica transplantată și apoi în vezica urinară a șoarecelui operat.
Organul transplantat era încă funcțional atunci când animalele operate au fost verificate din nou de medici, după opt săptămâni.
Apoi, savanții niponi au repetat procedura pe mamifere mai mari – un porc – și au obținut același rezultat.