Prima pagină » Știri » Raportul de activitate al TVR a fost respins. Conducerea este DEMISĂ

Raportul de activitate al TVR a fost respins. Conducerea este DEMISĂ

Raportul de activitate al TVR a fost respins. Conducerea este DEMISĂ
Raportul de activitate al TVR pe 2014 a fost respins, miercuri, cu 115 de voturi pentru și 220 de voturi împotrivă, iar potrivit legii, Cosiliul de Administrație și președintele director general al TVR Stelian Tănase se consideră demiși. Televiziunea rămâne cu datorii imense și cu angajați amenințați de concedieri, într-un continuu scandal între conducere și clasa politică.

Plenul reunit al Parlamentului a votat, miercuri, raportul de activitate al TVR pe anul 2014, care a fost respins de Comisiile pentru cultură, conducerea TVR putând fi astfel demisă odată cu acest vot. În cazul în care conducerea TVR – Consiliul de Administrație, inclusiv președintele-director general Stelian Tănase – va fi demisă, Comitetul liderilor din Parlament va trebui să propună un nou CA, care să fie supus votului senatorilor și deputaților. Parlamentarii au respins Raportul,cu 220 de voturi împotrivă și 115 voturi pentru, ceea ce echivalează cu demiterea conducerii TVR.

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că va propune un pachet de măsuri pentru TVR, printre care separarea funcției de președinte de cea de director general, urmând ca cea din urmă să fie desemnată în baza unui concurs managerial. „Propunerea pe care noi o s-o transmitem la comisii pentru această perioadă de interimat nu va fi o propunere politică, va fi o propunere serioasă, un om respetat din TVR, care nu are niciun fel de apartenență politică și care pe această perioadă de interimat va colabora cu noi, cu comisiile de Cultură, cu Guvernul”, a spus Dragnea.

Șeful PSD a precizat că, în perioada de interimat, președintele director general al TVR va lucra cu Guvernul și cu Parlamentul pentru a veni cu un pachet legislativ de relansare a Televiziunii publice.

Irina Radu a fost validată de Comisiile de cultură, pentru șefia TVR

Irina Radu, director de programe al SRTV, a fost validată de Comisiile de cultură ale Parlamentului pentru șefia interimară a TVR cu 21 voturi „pentru”, 6 abțineri și un vot „împotrivă”, votul fiind secret.

Irina Radu, director de programe al SRTV, a fost audiată la Comisiile de cultură ale celor două Camere ale Parlamentului pentru a prelua interimatul la șefia Televiziunii Publice.

În cadrul audierilor, atât reprezentanții PSD, cât și cei ai PNL au arătat că numirea Irinei Radu la șefia interimară a TVR ar fi o „soluție bună”.

Raportul de activitate al TVR pe 2014 a fost respins, miercuri, cu 115 pentru și 220 de voturi împotrivă, iar potrivit legii, membrii Consiliul de Administrație și președintele director general al TVR Stelian Tănase au fost demiși.

Ponta, despre presiunile făcute de Oprea la TVR: Eu nu îl cred pe Stelian Tănase

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, privind presupusele presiuni făcute de Gabriel Oprea asupra lui Stelian Tănase, că nu îl crede pe directorul TVR, pentru că „l-a prins cu minciuna de prea multe ori”.

„Eu nu îl cred pe Stelian Tănase, pentru că l-am prins de prea multe ori cu minciuna, când venea la mine în birou și mă ruga toate cele și apoi la televizor altceva. Nu îl cred”, a declarat premierul întrebat ce părere are despre prespupusele presiuni pe care Gabriel Oprea le-ar fi făcut asupra lui Stelian Tănase.

Ponta a mai spus că i-a transmis lui Stelian Tănase și liderilor coaliției că nu este de acord cu creșterea taxei TV, afirmând că taxa TV ar trebui eliminată, pentru că „obligă pe toată lumea să plătească un serviciu pe care nu îl accesează”.

„Singurul lucru pe care l-am spus domnului Tănase și liderilor coaliției este următorul: cât sunt eu prim-ministru, nu sunt de acord cu creșterea taxei TV. Eu, personal, cred că nu ar trebui să mai fie taxă TV pentru că obligăm pe toată lumea să plătească un serviciu pe care nu îl accesează. (…) Eu nu sunt de acord cu indexarea taxei TV, care ține sigur de Guvern. Celelalte lucruri țin de Parlament și voi sprijini Parlamentul și voi respecta decizia lor”, a spus premierul.

Victor Ponta a afirmat că în celelalte state europene televiziunea publică înseamnă un serviciu public de informare, spre desebire de TVR.

Cât privește stingerea datoriilor TVR, premierul a afirmat că legea prevede că banii trebuie încasați, precizând că dacă Parlamentul, printr-o lege va prevede altceva, atunci vor discuta.

„Atenție, nu sunt banii ANAF sau banii Guvernului, sunt banii țării și ai obligația să îi încasezi atunci când prevede legea sau, sigur, dacă Parlamentul, printr-o lege prevede altceva, discutăm”, a spus Ponta.

Premierul a mai afirmat că nu a mai vorbit cu Stelian Tănase, la telefon, de un an și jumătate, deși, directorul TVR, l-a căutat și i-a transmis „mesaje disperate și foarte prietenoase și iubitoare”.

„Cu domnul Tănase de un an și jumătate nu am vorbit la telefon, deși m-a căutat, mi-a dat mesaje disperate și foarte prietenoase și iubitoare și de fiacre dată i-am răspuns: Vă rog să vă adresați Parlamentului, că nu aveți treabă cu mine”, a spus Victor Ponta.

TVR a încheiat 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei

Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condițiile în care a avut venituri totale de 544,2 milioane de lei și cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanții instituției în 6 aprilie, într-o conferință de presă la care a participat și Stelian Tănase, președintele-director general al TVR. În conferința de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.

Tot atunci, reprezentanți ai TVR au anunțat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârșitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat. Din cele 440 de milioane de lei, 240 de milioane de lei reprezentau obligațiile efective către bugetul de stat, iar restul sumei era reprezentată de penalități și majorări.

Pierderile TVR au fost cauzate de penalități de 63 de milioane de lei (dintre care 61,6 milioane de lei la ANAF), provizioane – 49,3 milioane de lei (dintre care 41 de milioane de lei taxa TV neîncasată în perioada 2003 – 2009). Totodată, potrivit reprezentanților TVR, în anul 2014, 30% din taxa TV încasată s-a întors la bugetul de stat.

Potrivit reprezentanților TVR, pierderea a fost cauzată și de obligațiile fiscale curente, TVA și taxe locale ale TVR – 104,3 milioane de lei și obligațiile către Centrul Național al Cinematografiei și către producători de filme românești – 22,6 milioane de lei. În 2014, SRTv a achitat la termen obligațiile curente la bugetul statului, conform reprezentanților TVR.

În 2014, TVR a făcut eforturi de reducere a cheltuielilor programelor difuzate de TVR 1 și TVR 2. De exemplu, costurile de producție pentru programele TVR au scăzut în 2014 la aproximativ 20 de milioane de lei, față de circa 30 de milioane de lei în 2013, în timp ce pentru achiziția de filme a fost cheltuită o sumă mai mică de 10 milioane de lei anul trecut, comparativ cu peste 10 milioane de lei în 2013. În schimb, costurile pentru achizițiile de drepturi sportive au crescut în 2014 la aproape 50 de milioane de lei, față de circa 10 milioane de lei în 2013.

Cheltuielile cu personalul reprezintă 25,42% din totalul cheltuielilor de exploatare ale TVR și au fost, în 2014, cu 14,74% mai mici față de anul 2013. Totodată, cheltuielile cu colaboratorii au fost, anul trecut, cu 15,49% mai mici față de anul 2013.

Comparativ, SRTv avea, în 2013, un profit de circa 2,5 milioane de lei, însă datoriile istorice ale Televiziunii Române se ridicau la aproximativ 800 de milioane de lei, după cum a anunțat Stelian Tănase, la momentul respectiv, într-o conferință de presă.

TVR susține că a încheiat pe plus primul semestru financiar al anului 2015

Pe 4 septembrie, TVR anunța că a încheiat pe plus primul semestru financiar, precizând că acest rezultat este consecința eforturilor administrației de diminuare a cheltuielilor instituției.

Conducerea TVR susținea, într-un comunicat publicat pe site-ul instituției, că Televiziunea Română a înregistrat economii importante în prima parte a anului 2015 și a reușit reducerea cheltuielilor totale cu 6,41%, față de bugetul aprobat la începutul anului

Potrivit sursei citate, administrația TVR a făcut constant eforturi și a luat măsuri pentru diminuarea cheltuielilor cu personalul și producția TV, fiind reduse deplasările și alte activități generatoare de costuri, renegociate contracte comerciale, iar, de la finalul lunii iulie, televiziunea TVR News a fost închisă.

„Măsurile de limitare a cheltuielilor au fost aplicate de majoritatea compartimentelor din cadrul TVR și, în urma alocării judicioase a resurselor disponibile, cheltuielile totale au scăzut cu 6,41% față de bugetul aprobat la începutul anului, în timp ce cheltuielile de exploatare s-au redus cu 8,63%. Mai mult, deși veniturile TVR au scăzut cu 2,32%, respectiv cu 6.207 mii lei, cheltuielile s-au diminuat cu 17.012 mii lei (6,41%), conform analizei Direcției Economice”, se preciza în comunicat.

Conform TVR, dincolo de aceste măsuri de diminuare imediată a cheltuielilor, conducerea Televiziunii Române a făcut cunoscute sursele de deficit și demersurile realizate pentru actualizarea cadrului legislativ în vederea unei finanțări corecte a televiziunii publice. În acest sens, a fost elaborată și lansată în dezbatere publică o propunere de proiect legislativ, document transmis comisiilor de specialitate din Parlamentul României.

Stelian Tănase, acuzații spre Oprea și Ponta privind „lichidarea” sa de la conducerea TVR

Luni seară, directorul general al TVR, Stelian Tănase, a acuzat, într-o emisiune la postul public, că s-a decis „lichidarea” sa de la conducerea TVR la cererea vicepremierului Gabriel Oprea.

Stelian Tănase a susținut că Gabriel Oprea l-a sunat „foarte înfierbântat, foarte opărit”, cerându-i să scoată de pe post un material despre plagiatul său. El mai susține că liderul UNPR s-ar fi folosit și de reprezentanții partidului său în conducerea TVR pentru a opri materialele pe această temă.

„Scandalul care este acum la TVR vine de la domnul Oprea. Cauza imediată este conflictul cu generalul Oprea. Într-o zi m-a sunat să-mi spună că seara la știri s-a dat un material despre plagiatul lui. Mi-a spus că numai televiziunea de stat îl atacă pe el. Era foarte infierbântat, foarte opărit pe subiectul despre care v-am spus. Eu i-am spus că nu pot să scot materiale, că nu am un control editorial. I-am spus că dacă eu dau telefon la stiri și spun să nu se mai dea material cu acest subiect, mâine suntem amândoi pe prima pagină”, a spus Stelian Tănase, precizând că discuția a fost intermediată de jurnalistul Rareș Bogdan.

Stelian Tănase a spus că în ziua următoare a avut o altă convorbire telefonică cu Oprea, care era nemulțumit că Dragoș Pătraru pregătește un alt material cu plagiatul său, iar de această dată discuția a fost intermediată de reprezentanții UNPR în Consiliul de Administrație al TVR.

„M-am trezit cu doi membri ai CA care sunt din partea UNPR. Am discutat cinci minute după care unul dintre ei a pus mâna pe telefon să-l sune pe generalul Oprea să-i spună că sunt aici în birou la președintele TVR. Am stat de vorbă, era la fel de înfierbântat și revoltat că pregătim și mi-a dat numele lui Pătraru de la «Starea Nației», un alt material cu plagiatul. I-am spus că nu se oprește o emisiune cum are el în cap generalul cazon. Dar puteți veni în studio fie să dați un drept la replică, fie să fiți intervievat”, a spus Stelian Tănase, precizând că, ulterior, unul dintre cei de la UNPR a venit chiar la el acasă.

„A doua zi, Oprea s-a văzut cu cei doi lideri ai PSD și au hotărât lichidarea mea. E vorba de Ponta și Dragnea. Este un amestec grosolan în libertatea presei din România, este un lucru inacceptabil”, a mai spus șeful TVR, adăugând că nu are vreo îndoială că va fi demis de Parlament.

Acestea nu sunt singurele atacuri lansate de Tănase la adresa actualei guvernări.

Pe 31 iulie, Stelian Tănase declara că Victor Ponta este cel mai ostil premier față de TVR, susținând că măsurile pentru salvarea televiziunii publice, precum indexarea taxei TV, scăderea TVA și amnistia fiscală, „stau în pixul” șefului Guvernului.

„Ne ține strâns în brațe (Victor Ponta, n.r.) și ne mai dă și câte un cap în gură (…) Ar fi bine să ne lase, să ne mai ignore puțin (…) Dar el trebuia în trei ani să ia câteva decizii”, spunea Tănase.

„Cu domnul Ponta n-am vorbit dinainte de aprilie anul trecut. Am încercat să intru în contact cu el și m-a trimis la Parlament, că cică Parlamentul ar trebui să rezolve lucrurile astea. Nu. Este apanajul primului-ministru, să indexeze taxa, numai primul-ministru poate să o facă, să taie TVA-ul, numai primul-ministru poate să o facă. Discuția despre amnistia fiscală (…) Domnul Ponta a ignorat toate aceste lucruri și a amânat, a tergiversat această problemă fugind de ea. Nu este singurul prim-ministru care fuge de această răspundere. Și ceilalți prim-miniștrii au rostogolit spre viitorul Guvern problemele televiziunii”, adăuga președintele-director general al TVR.

El mai spunea că este necesară o nouă Televiziune Română. „Trebuie să deschidem un nou TVR, activele să le trecem acolo, datoria să treacă la bugetul public și să construim o televiziune ca în anul 2015, secolul 21 (…) Se simte că această televiziune vine din comunism (…) Turnul acela pe care îl vedeți (turnul TVR, n.r.) e mai rău decât Casa Scânteii (…) Trebuie construită în aer liber, pe câmp, lângă București, o nouă televiziune, un nou sediu, o nouă lege (…) Nu vreau să o închid, dar soluția mai viabilă din punct de vedere managerial este să construim una nouă”, afirma Tănase.

Stelian Tănase l-a găsit responsabil pe Victor Ponta și de blocarea conturilor TVR de către ANAF, pe 20 iulie, din cauza datoriilor acumulate începând din anul 2005 către bugetul de stat.

Tănase declara, pentru MEDIAFAX, că măsura a fost „o revanșă” pe care și-a luat-o premierul.

Stelian Tănase spunea că nu se consideră vinovat de actuala situație a TVR și că de vină este Guvernul.

„Guvernul este vinovat de această situație. Și mai multe guverne la rând, nu numai Guvernul Ponta. În zece ani, s-au luat numai măsuri împotriva televiziunii, care au ruinat televiziunea. Dacă vă uitați la bilanțul nostru pe anul trecut, el este pe plus. Am făcut economii de 25%. Dar nu se poate cu taxa (taxa TV, n.r.) pe care-o avem, cu TVA-ul pe care-l plătim, cel mai mare din Europa, să avem un cash flow suficient să plătim datoriile istorice. Știți că această poprire de la ANAF este pentru o sumă din 2010. Eu, din câte știu, nu eram director în 2010. Am plătit pe 2007, pe 2008, pe 2009, dar astea sunt niște datorii istorice, cu penalitățile respective, cum e și la RADET (…) Guvernul este vinovat și guvernele care, de zece ani încoace, iau măsuri împotriva televiziunii și au ruinat-o din punct de vedere financiar”, declara Stelian Tănase.

Conturi blocate, proteste ale angajaților și închiderea TVR News

După blocarea conturilor de către ANAF, Consiliul de Administrație al TVR a luat, în 21 iulie, mai multe măsuri de diminuare a cheltuielilor, una dintre cele mai importante fiind închiderea, de la 1 august, a televiziunii TVR News. ANAF a ridicat, pe 30 iulie, poprirea pe conturile TVR, în urma achitării datoriei scadente către bugetul de stat, care a fost în valoare de 10,3 milioane de lei, iar, la acel moment, datoria fiscală totală a Televiziunii Române era de aproximativ 457 de milioane de lei, potrivit reprezentanților TVR.

Printre măsurile anunțate atunci de conducerea TVR se numărau și reducerea timpului de lucru al angajaților instituției de la 5 la 4 zile pe săptămână și, în consecință, reducerea salariilor acestora cu aproximativ 20% și începerea discuțiilor în vederea concedierilor colective, decizii care au generat proteste ale angajaților.

În 5 august, după mai multe zile de proteste ale angajaților, Consiliul de Administrație SRTv a revocat decizia prin care timpul de lucru al angajaților instituției trebuia să fie redus și, în consecință, diminuate salariile. Măsura privind reducerea timpului de lucru al angajaților TVR și a salariilor acestora ar fi trebuit implementată de la 1 august.

Fotografia financiară a TVR

Principala sursă de finanțare a televiziunii publice o reprezintă taxa TV, care este de aproximativ 11 euro pe an (4 lei/ familie pe lună). În schimbul acestei taxe, TVR difuzează producții (talk-show-uri, filme artistice și seriale, documentare etc.). De asemenea, TVR susține, în calitate de coproducător, evenimente culturale care promoveazã valorile românești și internaționale (de exemplu, Festivalul Internațional „George Enescu”), deși acestea nu aduc rating și nici încasări din publicitate, potrivit raportului de activitate al instituției pe anul 2012.

Potrivit legislației în vigoare, televiziunea publică are restricții la difuzarea publicității, restricții care nu se regăsesc în cazul televiziunilor private: canalele TVR pot difuza maximum 8 minute de publicitate într-un interval de o oră, în timp ce posturile private au dreptul la 12 minute de publicitate pe oră. De asemenea, TVR nu poate întrerupe programele – filme, talk-show-uri, știri etc. – pentru a difuza publicitate, în timp ce posturile comerciale pot insera spoturi în cadrul programelor.

Pe de altă parte, fondurile pe care TVR le primește de la bugetul de stat merg în proporție de aproximativ 90% direct către Societatea Națională de Radiocomunicații, pentru transmisia terestră. În schimb, TVR nu primește bani – precum televiziunile private – din distribuția canalelor sale, de la operatorii de televiziune prin cablu.

Zece ani de dezastru economic la TVR

Din 2005 până în prezent au fost numiți de Parlament la conducerea TVR, în ordine: Tudor Giurgiu (2005 – 2007), Alexandru Sassu (2007 – 2010), Alexandru Lăzescu (2010 – 12 iunie 2012), Radu Călin Cristea – interimar (12 iunie – 3 iulie 2012), Claudiu Săftoiu (2012 – 2013) și Stelian Tănase – (decembrie 2013, inițial ca director general interimar, și, din iunie 2014, ca președinte-director general).

În 2006, Televiziunea Română avea pierderi nete de 17,1 milioane de lei, potrivit raportului de activitate al TVR pe anul respectiv. În acest context, CA al TVR i-a retras votul de încredere președintelui-director general Tudor Giurgiu, care ulterior a demisionat din această funcție.

Pe de altă parte, TVR a încheiat anul 2008 cu un deficit de circa 53,8 milioane de lei. Raportul de activitate al TVR a fost respins, iar președintele-director general al TVR de la momentul respectiv, Alexandru Sassu, a fost la rândul lui demis.

De asemenea, SRTv a încheiat anul 2011 cu un deficit de 160,8 milioane de lei. Astfel, CA al TVR de la momentul respectiv, care era condus de Alexandru Lăzescu, a fost demis.

Pierderile nete ale TVR au continuat să crească până la implementarea de către Claudiu Săftoiu a programului de redresarea economică a TVR. La sfârșitul lunii iunie 2012, Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență care obliga Consiliul de Administrație să aprobe, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, un program de redresare economică a televiziunii publice. În lipsa unor măsuri urgente de redresare, televiziunea publică s-ar fi aflat în imposibilitate de a funcționa, afectând astfel dreptul la informare al cetățenilor, prevăzut în Constituție, se arată în raportul de activitate al TVR pe 2012. În 2012, veniturile totale ale TVR erau de 590 milioane de lei, în vreme ce cheltuielile totale erau de 737 milioane de lei, iar pierderea era atunci de 147 de milioane de lei.

În 2014, datoria istorică a TVR era de peste 150 de milioane de euro, iar Stelian Tănase susținea, într-un interviu acordat MEDIAFAX în luna martie a acelui an, că această datorie nu este atât produsul erorilor manageriale ale directorilor care s-au succedat la conducerea TVR, ci al unor reglementări, al unor acte normative care au privat televiziunea de mari resurse.

Stelian Tănase enumera atunci măsuri legislative cu impact asupra veniturilor TVR. Astfel, în 2003, a fost redusă taxa TV de la 4,5 la 4 lei. În 2005 a fost modificat Codul fiscal și a fost eliminată scutirea de TVA pentru programe și licențe. Tot în 2005 a fost introdusă contribuția de 15% din veniturile din publicitate ale TVR care trebuie plătită către Centrul Național al Cinematografiei. De asemenea, prin Legea audiovizualului 504/2002 a fost limitat numărul de minute de publicitate permise la TVR la 8 minute pe oră (comparativ cu 12 minute pe oră la televiziunile private).

Pe de altă parte, prin Ordonanța 8/2013 și prin Decizia Curții Constituționale 448/2013 s-a decis limitarea segmentului plătitorilor de taxă pentru persoane juridice. De asemenea, Ordonanța 25/2013, care a schimbat regulile în domeniul publicității, a generat scăderea veniturilor TVR.

Însă, dincolo de afirmațiile lui Stelian Tănase, în ultimii ani, singura încercare vizibilă de salvare a TVR a fost implementarea programului de restructurare a personalului din Televiziunea Română, care a început pe 5 noiembrie 2012, cu selecția salariaților pe criterii profesionale, iar, la 1 februarie 2013, noua organigramă a SRTV a devenit operațională. Începând cu 1 martie 2013 au fost semnate deciziile individuale de concediere.

„Bășcălia” controlului politic al TVR

De fapt, TVR nu este controlată de Parlament și de Comisiile de cultură, ci de cine este la putere, care o consideră feuda sa. Șefii TVR au fost puși politic și, în pofida declarațiilor publice de independență, au răspuns în fața celui care i-a pus, nu în fața Parlamentului. De aceea, cu excepția Curții de Conturi, nu a existat un control strict economic și nici un șef al TVR sau vreun membru al Consiliului de Administrație nu a dat socoteală pentru activitate și pentru performanțe.

Înlăturarea lui Claudiu Săftoiu de la conducerea TVR, în condițiile în care Televiziunea Română a înregistrat profit sub conducerea sa, poate fi încă o dovadă a controlului politic exercitat de Parlament asupra TVR. Controlul direct și total al Parlamentului asupra TVR se poate exercita din cauză că Legea 41 din 1994 permite înlăturarea conducerii TVR odată cu respingerea raportului de activitate al instituției. Pe de altă parte, prin efectele aceleiași legi, Consiliul de Administrație al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorității deputaților și senatorilor, în ședința comună a celor două Camere. Majoritatea membrilor CA este însă numită politic (fiind propuse de grupurile parlamentare, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament; de către președintele României și de Guvern). La acestea se adaugă doi reprezentanți ai angajaților aleși prin vot organizat la nivelul TVR.

De multe ori, în ultimii zece ani, s-a spus că membrii CA nu au făcut decât să se certe, influențați fiind de interesele politice ale celor care i-au numit în funcții. Chiar actualul director general interimar al TVR, Stelian Tănase, afirma într-un interviu acordat MEDIAFAX, că speră ca următorul CA „să fie făcut pe criterii profesionale, nu pe cumetrii și clientelism politic”, deși și el a obținut girul politic inițial al lui Crin Antonescu și apoi al lui Victor Ponta.

Știrile TVR – principala miză politică

Nici conducerile Știrilor TVR nu au scăpat de acuzațiile privind partizanatul politic. De-a lungul timpului, la șefia Știrilor TVR s-au succedat angajați care de multe ori au fost acuzați că sprijină interesele unei părți politice sau alta.

Unul dintre cele mai mediatizate a fost conflictul juridic dintre Alexandru Sassu, în calitate de președinte – director general al TVR, și Rodica Culcer, director al Direcției Emisiuni Informative și Sport din TVR, acuzată că ar susține interesele politice ale președintelui Traian Băsescu. Mai mult, ea a fost acuzată de colaborare cu fosta Securitate.

Rodica Culcer a fost angajată în funcția de director al Direcției de Știri din cadrul Televiziunii Publice în data de 12 august 2005, ca urmare a promovării unui concurs organizat de SRTv (la momentul respectiv, la conducerea TVR se afla Valentin Nicolau).

În 15 octombrie 2007, Consiliul de Administrație al SRTv de la momentul respectiv a adoptat, însă, o hotărâre privind reorganizarea Direcției Știri, prin transformarea acesteia în Direcția Emisiuni Informative și Sport. Direcția Emisiuni Informative și Sport cuprindea, potrivit hotărârii, Departamentul Știri și Departamentul Sport, postul de director al Direcției Știri transformându-se în postul de director al Direcției Emisiuni Informative și Sport. Atunci, conducerea TVR spunea că reorganizarea nu vizează eliminarea Rodicăi Culcer de la conducerea Direcției Știri al TVR. Printr-o acțiune depusă, în 28 noiembrie 2007, împotriva SRTv la Tribunalul București, Rodica Culcer cerea însă anularea deciziei prin care a fost destituită din funcția de director al Direcției de Știri din cadrul SRTv și „reintegrarea” sa în această funcție. În acțiunea îndreptată împotriva TVR, Rodica Culcer arăta că postul de șef al Redacției Știri nu a fost transformat, ci desființat, ea coordonând, ca director al Direcției Emisiuni Informative și Sport, doar activitatea a două secretare. Jurnalista spunea că a primit un act adițional la contractul de muncă prin care se schimba titulatura postului, ulterior primind și o fișă de post prin care i se luau atribuțiile.

Pe de altă parte, Comisiile de Cultură din Parlament i-au audiat, în septembrie 2009, pe 22 de jurnaliști de la Știrile TVR care au depus la Comisii un memoriu, în care o contestau pe Mădălina Rădulescu, directorul interimar al Departamentului Știri din TVR, și solicitau organizarea unui concurs corect pentru ocuparea funcției de conducere a acestui departament.

Demiterea lui Alexandru Sassu de la conducerea TVR, în 2010, și numirea lui Alexandru Lăzescu a calmat temporar situația, Rodica Culcer reprimindu-și la momentul respectiv atribuțiile editoriale la șefia Știrilor TVR. Totodată, Mădălina Rădulescu – cea care condusese interimar Știrile TVR în ultimii aproape trei ani – și-a dat demisia din funcția de director interimar al Departamentului Știri TVR.

În octombrie 2011, președintele PSD, Victor Ponta, declara însă că directorul Direcției știri a TVR, Rodica Culcer, încasează din bani publici un salariu de 11.500 de lei, plus pensie, în condițiile în care TVR a transmis emisiuni în care apare doar Traian Băsescu.

În 2012, Rodica Culcer a intrat în conflict și cu Alexandru Lăzescu, după ce acesta din urmă a anunțat că a pus în aplicare hotărârea Consiliului de Administrație, care prevedea încetarea contractului de director interimar al Direcției Emisiuni Informative și Sport (DEIS) al Rodicăi Culcer. Rodica Culcer a împlinit vârsta legală de pensionare pe 30 mai 2011, iar contractul acesteia cu TVR a fost valabil până la 30 iunie 2011. Rodica Culcer a depus însă, pe 29 iunie 2011, o cerere de reangajare prin cumul cu pensia, care i-a fost aprobată de conducerea TVR, iar de la 1 iulie 2011 ea a fost reîncadrată pe un post de execuție, îndeplinind, prin delegare, atribuțiile de director al Știrilor TVR, până la ocuparea prin concurs a acestui post.

Cu toate acestea, Rodica Culcer a fost înlocuită, în 2012, la conducerea Direcției Emisiuni Informative și Sport (DEIS) din TVR cu Anca Lăzărescu, potrivit unui anunț făcut la momentul respectiv de Alexandru Lăzescu.

Ulterior, Rodica Culcer a spus, într-o postare pe blogul său, că a intrat în TVR printr-un concurs profesional și pleacă în urma unei epurări politice, precizând că a hotărât să părăsească și postul de realizator, ca urmare a deciziei lui Alexandru Lăzescu de a ceda în fața presiunilor politice din partea USL.

USL l-a adus șef în TVR pe Claudiu Săftoiu

Venirea USL la putere l-a adus pe Claudiu Săftoiu șef al TVR din partea PNL, după ce PSD îi numise prin înțelegerea politică Victor Ponta – Crin Antonescu pe Ovidiu Miculescu la conducerea Societății Române de Radiodifuziune și pe Alexandru Giboi la șefia Agenției Națională de Presă Agerpres, toți fiind votați în Parlament.

După demiterea lui Alexandru Lăzescu din funcția de președinte-director general al TVR și numirea lui Claudiu Săftoiu la șefia TVR, conducerea Știrilor a fost preluată de Claudiu Lucaci. Săftoiu a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că a găsit de cuvință să-l propună pe Claudiu Lucaci, „un ziarist cu multă experiență și un veteran al Televiziunii Române”, pentru funcția de director interimar al Direcției Emisiuni Informative și Sport (DEIS) din cadrul TVR. De asemenea, Săftoiu a precizat că a găsit de cuvință că „este un lucru bun” să-i ofere Ancăi Lăzărescu Olteanu posibilitatea de a se întoarce la activitățile sale, ca director al Departamentului Emisiuni Informative din cadrul DEIS.

Rapoartele Curții de Conturi – radiografia dezastrului de la TVR

De-a lungul timpului, Curtea de Conturi a fost singura instituție a statului român care a făcut referire la toate problemele cu care se confruntă TVR, însă concluziile acesteia nu au fost luate în calcul până în prezent.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, datoriile SRTv erau încă din 2011 de 124,72 milioane de euro (la cursul Băncii Naționale a României de 4,4411 lei/ euro, valabil la 15 mai 2012), la sfârșitul lui 2011, iar la situația financiară gravă a TVR au contribuit deciziile manageriale defectuoase luate de foștii directori ai instituției, dar și creșterea continuă a cheltuielilor cu salariații.

Conform unui Raport de Audit al performanței privind realizarea veniturilor și utilizarea acestora, în perioada 2008 – 2011, la Societatea Română de Televiziune, realizat de Curtea de Conturi, la sfârșitul anului 2011 și publicat în 2012, datoriile TVR au înregistrat o „dinamică accelerată” față de situația din 2008.

Potrivit Curții de Conturi, deși situația sa financiară era în continuă degradare începând cu anul 2006, SRTv a avut în perioada auditată un comportament de expansiune a activității desfășurate și implicit a cheltuielilor efectuate, concretizat în înființarea de noi canale TV, achiziționarea unor programe/ filme și transmisii sportive costisitoare, precum și în creșterea numărului de angajați și a drepturilor acordate acestora.

TVR înregistra la momentul respectiv „cea mai gravă situație” în ceea ce privește datoriile către bugetele publice, valoarea totală a acestora fiind atunci de 67,4 milioane de euro.

În contextul în care SRTv funcționează în lipsa unui cadru legal clar referitor la statutul său juridic și la cheltuirea fondurilor, dar și prin luarea unor decizii manageriale defectuoase, care au condus la creșterea vertiginoasă a cheltuielilor din ultimii ani, instituția a înregistrat pierderi în activitate începând cu 2006, situație care s-a agravat de la an la an, se mai spunea în raportul Curții de Conturi.
Față de 2006, la sfârșitul anului 2011 s-a ajuns la un deficit anual de nouă ori mai mare, reprezentând 36,21 milioane de euro. Evoluția datoriilor față de bugetele publice arătau o dinamică foarte accelerată a acestora în perioada 2009 – 2011. Datoria față de bugetul statului a crescut cu 41% la 31 decembrie 2011, față de sfârșitul anului 2010. Potrivit raportului Curții de Conturi, în condițiile în care SRTv nu a efectuat la termen plățile cuvenite către bugetul de stat, precum și celelalte contribuții, Agenția Națională de Administrare Fiscală a luat succesiv măsura popririi conturilor instituției în vederea încasării sumelor.

TVR, cel mai bun exemplu de eșec de guvernanță a unei instituții controlate politic

TVR a fost în ultimul deceniu cel mai bun exemplu de eșec de guvernanță a unei instituții controlate politic, reflectat atât în rezultatele financiare, cât și în audiență. Tot Curtea de Conturi o spunea, arătând că principalele cauze care au determinat creșterea datoriilor TVR au fost problemele în încasarea veniturilor colectate din taxa TV, diminuarea drastică a veniturilor din publicitate, ca urmare a gestionării deficitare a vânzării spațiului publicitar de către Splendid Media, obținerea unor venituri foarte mici din sponsorizări, creșterea continuă a cheltuielilor cu resursele umane, în contrast cu evoluția situației economico-financiare a SRTv, cheltuieli majorate cu colaboratorii externi; acordarea de drepturi salariale peste posibilitățile financiare ale instituției, achiziția de licențe pentru filme și programe peste posibilitățile financiare ale instituției, cu clauze împovărătoare pentru SRTv, achiziția de licențe pentru transmiterea unor competiții sportive peste posibilitățile financiare ale instituției, acumularea unor majorări/ penalități de întârziere foarte mari rezultate în urma neachitării la termen a datoriilor către bugetul statului, pe fondul lipsei de disponibilități bănești.

Citește și