Bucureștiul ar putea avea o cruce luminoasă la Universitate. „Este de un prost gust perfect”

Deputatul independent Theodor Paleologu este de părere că nu va fi votat proiectul de lege care prevede construirea unei cruci din oțel inoxidabil de 20-25 de metri, cu o instalație de iluminare, amplasat în Piața Universității, ca simbol al luptei anticomuniste, el precizând că este „de un prost gust perfect” și că va combate inițiativa atunci când va intra în dezbaterea Comisiei de Cultură.

„Să punem o cruce luminoasă la Piața Universității e de un prost gust perfect. O asemenea idee e de-a dreptul ridicolă. (…) Oricum, nu cred că o să se voteze așa ceva. O să ajungă, probabil, și la Comisia pentru cultură de la Camera Deputaților și voi combate acest proiect, care e nepotrivit”, a spus Theodor Paleologul pentru MEDIAFAX.

Paleologu a precizat că inițiativa nu are nicio legătură cu credința sau ateismul ori cu ideea de a onora memoria victimelor comunismului și, oricum, CGMB a aprobat un alt proiect pentru zona respectivă.

El a spus că o condamnare a comunismului a mai avut loc o dată și că mai există, de asemenea, un proiect de monument pentru foștii deținuți politici, „un vechi proiect care, din păcate, nu s-a realizat, e vechi, cu siguranță mai mult de 10 ani, care s-a tot mutat de colo-colo”.

„Există o decizie a Consiliului general de a pune la loc statuia lui Brătianu, în același loc. Ca simbol al înfrângerii comunismului, statuia lui Brătianu mi se pare foarte puternică, cu atât mai mult cu cât acolo a fost statuia, ridicată la începutul secolului XX. (…) În ceea ce privește onorarea victimelor, e o necesitate, eu cred că e chiar o chestiune de igienă națională un monument pentru victimele comunismului. O spun, nu în ultimul rând, ca fiu de deținut politic și membru al unei familii în care toți bărbații au fost închiși în anii ’50. Îmi doresc ridicarea unui monument, dar nu văd de ce o cruce luminoasă, la Piața Universității ar fi o idee bună, e genul de idee de-a lui Ilieșiu. Oricum nu o să meargă mai departe, să fim serioși”, a comentat Theodor Paleologu.

În schimb, inițiatorul proiectului, senatorul Sorin Ilieșiu susține că cei care se opun sunt în mare parte atei, pe care „i-ar deranja să fie o cruce în centrul Bucureștiului”.

De asemenea, Ilieșiu crede că societatea civilă care s-a exprimat împotriva proiectului de lege, adoptat marți în plenul Senatului, trebuie să-l invite la discuții.

„Eu nu am constatat opoziție. Deocamdată nimeni nu s-a exprimat împotriva acestui proiect. Eu n-am auzit nicio voce. (…) Societatea civilă să mă invite, să discutăm. Societatea civilă nu este cineva, o anume persoană care-i împotrivă. Sunt foarte mulți atei, e adevărat, și probabil că i-ar deranja să fie o cruce în centrul Bucureștiului. Rămâne să dezbatem acest proiect”, a declarat Ilieșiu pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă a avut discuții cu reprezentanți ai Ministerului Culturii, care ar urma să finanțeze parțial proiectul, Sorin Ilieșiu a spus: „Da, bineînțeles, am avut discuții și nu a fost absolut nicio obiecție. Am avut discuții cu colegii mei din Senatul României, din Comisia pentru cultură, nu a fost absolut nicio obiecție. Ce spuneți dumneavoastră, voci care contestă, nu se confirmă. Poate e o voce, două voci, dar Bucureștiul are două milioane de locuitori”.

Proiectul de lege presupune construirea unui monument național al victimelor totalitarismului comunist în centrul intersecției din Piața Universității din București. Astfel, va fi ridicată o cruce din oțel inoxidabil de 20-25 de metri, cu o instalație de iluminare, care va funcționa continuu, și va fi flancată de drapelul național. Monumentul va fi inaugurat în 2016.

De asemenea, proiectul de lege prevede elaborarea unui raport pentru condamnarea totalitarismului comunist și pentru memoria națională antitotalitară de către Academia Română, în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Proiectul prevede înființarea unui Muzeu Național al Totalitarismului Comunist, în primul trimestru din 2016, cu sediul în București. Muzeul va fi deschis publicului în termen de nouă luni de la înființare.

Finanțarea monumentului se face din fondul de rezervă al Guvernului și din fonduri ale Ministerului Culturii, potrivit proiectului de lege.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este for decizional.

În decembrie 2006, președintele de atunci, Traian Băsescu, a prezentat în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, un raport de condamnare a comunismului, elaborat de o comisie prezidențială specială, condusă de Vladimir Tismăneanu.