„Noi în momentul de față avem șase centre unde pot merge migranți. Ați văzut că am făcut și două tabere, în zona Timișoara. Acolo am luat măsurile imediat. Din datele și informațiile pe care le avem putem asigura securitatea națională a României fără probleme în momentul de față și luăm toate măsurile în dianamică atunci când situația va prespune acest lucru. Important este să gestionăm în momentul de față cu toate instituțiile de resort securitatea națională a României… E posibil orice, oriunde în România, dacă situația o impune”, a afirmat Oprea, întrebat, într-o conferință de presă, dacă se vor face noi tabere pentru imigranți pe teritoriul țării.
Pe de altă parte, întrebat dacă a aflat despre faptul că Austria și Germania vor trimite circa 5.000 de imigranți în alte state ale UE, inclusiv în România, pe baza Regulamentului Dublin, Oprea a spus că în Europa ar fi un milion de imigranți, însă în România nu există o presiune migraționistă în acest moment, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„În momentul când a apărut această problemă cu migranții – cifrele sunt în dinamică – în momentul de față se pare că sunt aproximativ un milion de migranți prin Europa, am luat măsuri imediate cu toate instituțiile care asigură securitatea națională a României. Am întărit granița în primul rând cu Serbia, apropiată de ruta acestora. Știți foarte bine că în aprilie anul acesta România, în mod voluntar, a acceptat un număr de 1.785 de migranți, atât este posibilitatea României în momentul de față să putem primi în condiții și proceduri legale. Am mers de două ori la Bruxelles, la JAI, cu un mandat dat de președintele României, dar și de primul ministru – suntem solidari cu Europa; e normal să facem acest lucru. Primim cei 1.785 de migranți; atât este capacitatea noastră. Nu am fost de acord și nu am votat cotele obligatorii, au fost patru țări care au votat împotriva acestor cote obligatorii și mă refer la România, Slovacia, Cehia și Ungaria; s-a abținut Finlanda”, a spus Oprea.
În acest context, vicepremierul a adăugat că s-au luat toate măsurile pentru asigurarea securității naționale.
„Noi am luat toate măsurile să putem asigura securitatea națională a României. Nu avem în momentul de față o presiune migraționistă în România”, a afirmat Oprea.
Decizia autorităților austriece de a retrimite 5.000 de imigranți în alte state, inclusiv în România și Bulgaria, este rezultatul aplicării cu strictețe de către Austria și Germania a procedurilor de azil, în contextul în care numeroase țări membre UE sunt acuzate că nu respectă reglementările.
Austria și Germania par să fi schimbat brusc atitudinea flexibilă privind primirea extracomunitarilor, începând să aplice strict procedurile de înregistrare a refugiaților.
Pe fondul reticenței României, Slovaciei, Cehiei și Ungariei de a accepta refugiați pe baza cotelor obligatorii, Comisia Europeană a anunțat miercuri că a declanșat proceduri de avertizare și sancționare a 19 state membre UE care au implementat incorect regulile privind azilul. Comisia Europeană a transmis scrisori de notificare formală acestor state, inclusiv României.
În plus, pe fondul disensiunilor privind primirea imigranților extracomunitari, Austria și Germania au anunțat joi seară că vor aplica strict Regulamentul Dublin, care prevede că potențialii refugiați trebuie să solicite azil în primul stat membru UE în care ajung.
În acest context, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a explicat că a trimis 5.000-5.500 de extracomunitari în mai multe țări, inclusiv în România și Bulgaria.
„Dacă îmi amintesc cifra corect, am trimis peste 5.000-5.500 de extracomunitari înapoi din Austria, în special în Bulgaria și România printre alte țări”, a declarat Johanna Mikl-Leitner, ministrul austriac de Interne, potrivit Euronews.
Grecia, Italia, Malta și Ungaria sunt principalele porți prin care extracomunitarii din Orientul Mijlociu și Africa ajung în Uniounea Europeană.
În județul Timiș au fost amenajate două tabere pentru refugiați, la Moravița și în localitatea Lunga. Potrivit MAI, amenajarea acestor tabere pentru refugiați în județul Timiș face parte dintr-un exercițiu de testare a capacității operaționale de răspuns a autorităților române în fața fluxului de refugiați înregistrat în statele din vecinătatea României.
În cele două tabere sunt verificate resursele și capabilitățile necesare desfășurării activităților specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea și identificarea cetățenilor străini, precum și procedurile care se aplică în astfel de situații.
Potrivit sistemului provizoriu de cote aprobat marți de Consiliul JAI, România ar urma să primească 2.475 de refugiați din 66.000 de extracomunitari distribuiți din Italia și Grecia.