Asigurarea unei anumite autonomii în cazul persoanelor suferind de paralizie este obiectivul echipei BrainGate2, formată din cercetători de la Brown University, Massachusetts General Hospital, Stanford University și Providence VA Medical Center din Statele Unite ale Americii.
De foarte mulți ani, aceștia încearcă să creeze o interfață ambițioasă, capabilă să descifreze activitatea cerebrală a bolnavilor pentru ca aceștia să poată controla dispozitive care să îi ajute la comunicare și mișcare.
Cele mai recente teste au avut ca subiecți două persoane suferind de scleroză laterală amiotrofică (maladia Charcot), care au reușit să utilizeze această interfață, iar rezultatele lasă să se întrevadă noi perspective în acest domeniu de cercetare.
Pentru a reuși o astfel de performanță, cercetătorii au implantat în cortexul motor al voluntarilor, în vârstă de 50 de ani, câte o rețea de electrozi. Subiecții au fost apoi rugați să își imagineze o mișcare prin care să deplaseze cursorul pe ecranul unui computer până la o anumită țintă.
În timpul experimentelor, dispozitivul a înregistrat simultan semnalele trimise de partea creierului care controla mișcările și a retransmis informațiile către computer pentru a efectua sarcina respectivă.
Rezultatele acestui studiu, prezentate în revista Nature Medicine, sugerează că noua generație de „proteză cerebrală” funcționează nu numai satisfăcător, ci și de două ori mai rapid decât versiuni precedente.
Un astfel de experiment a fost realizat cu succes și în 2011, pe o pacientă tetraplegică, Cathy Hutchinson, care a reușit să acționeze un braț robotizat cu ajutorul unei rețele de electrozi implantată în creier. De la acel moment, dispozitivul a fost îmbunătățit.
Potrivit specialiștilor, prototipul se apropie din ce în ce mai mult de o versiune potențial utilizabilă de persoane cu handicap, în mod autonom.