Cinci statistici economice despre România pe care Victor Ponta nu le va posta pe Facebook

În ultimele 10 zile pe contul oficial al premierului au fost postate 14 astfel de „mesaje-anunțuri-laude” privind reușitele economice și situația bună în care se află România, ca urmare a guvernării sale. Uneori, premierul a încercat chiar să inducă în eroare opinia publică, cum a fost cazul cu datoria externă a României despre care a anunțat că a scăzut, doar că partea statului în această datorie a crescut de fapt  sau cel privind situația reală a plăților aferente datoriei României în contul acordului cu FMI-CE și Banca Mondială.

gândul vă propune cinci statistici economice legate de România în timpul mandatelor Ponta, toate oficiale, pe care premierul fie a uitat, fie nu a dorit să le publice alături de mesaje precum „În 2013 am reușit să creștem #pensiile, am făcut la fel în 2014 și în 2015! Voi rămâne la conducerea Guvernului pentru că trebuie să mărim pensiile și în 2016! Iar atunci când vor veni unii care nu au tăiat pensii și au avut grijă de #pensionari, atunci îi lăsăm pe ei” (mesaj publicat pe contul de Facebook al premierului pe data de 2 octombrie, la ora 8:37 dimineața).

1. Numărul real de salariați din economie a scăzut. În timp ce numărul angajaților oficiali raportați de Institutul Național de Statistică (INS), date preluate și prezentate de către Ministerul Muncii pe site-ul oficial, a crescut cu 293.000 de persoane (până la 4,570 milioane), numărul efectiv de salariați din economie a scăzut cu 205.000 de persoane în ultimii trei ani.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

La finele primului semestru din 2012 numărul total de salariați din economie era de 6,281 milioane de persoane în timp ce la finele trimestrului doi de anul acesta erau doar 6,076 milioane, conform datelor oficiale ale INS. Spre diferență de datele preluate de Ministerul Muncii, acestea din urmă  includ, după cum se observă în „legendă” și salariații care muncesc „la negru” și pe cei din serviciile secrete (ale căror efective nu sunt publice) și forțele armate. Deși, evident, fiscalizarea locurilor de muncă, fenomen vizibil, este benefică (atât pentru bugetul statului cât și pentru angajați) numărul efectiv al persoanelor din România care încasează un salariu (indiferent de sectorul de muncă – formal sau informal) a scăzut.

Ce arată statisticile oficiale:

2. Plătim mai mult pe taxe și impozite decât acum trei ani. La finele primului trimestru al lui 2012 cheltuielile medii lunare ale unei persoane erau de 780,5 lei, din care 16,6% erau alocate impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor și taxelor, conform datelor oficiale și publice ale Institutului Național de Statisică (INS). Trei ani mai târziu, la finele lui martie 2015, situația era următoarea: cheltuieli totale medii de aproape 850 de lei pe lună, dintre care 18,6% reprezentau impozitele, contribuțiile și taxele. Astfel, în cei trei ani cheltuiala efectivă, medie, a fiecărei persoane din România pe taxe și impozite a crescut de la aproape 130 de lei la 158 de lei, respectiv cu 21,5%, în timp ce cheltuielile s-au apreciat cu 8,9%.

Aceasta însă este media națională, pe persoană, indiferent că este din mediul urban sau rural și indiferent de statutul ocupațional al capului gospodăriei. Defalcate, statisticile se prezintă astfel: ponderea taxelor și impozitelor a crescut cel mai mult în mediul rural, de la 9,1% la 12,4%, în mediul urban creșterea fiind de la 21,5% la 22,2%. În cazul statutului ocupațional al capului gospodăriei se observă următoarele evoluții: în cazul salariaților, „felia” de cheltuieli alocată taxelor și impozitelor a crescut de la 25,9% la 27,9%, în cazul agricultorilor de la 1,9% la 3,1%, în cazul șomerilor a scăzut de la 10,9% la 10% iar în cazul pensionarilor a crescut de la 8,7% la 9,5%.

Statisticile privind cheltuielile totale medii includ și „contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii”, conform INS. Conform metodologiei Institutului, cheltuielile privind impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele reprezintă „impozite, contribuții, cotizații, taxe – ansamblul cheltuielilor bănești destinate plăților cu caracter obligatoriu către sistemul fiscal (impozite, contribuții, cotizații, taxe)”.

3. Bugetul de pensii de stat este subvenționat din TVA, accize, ș.a., în proporție de 35%. Deficitul sistemului public de pensii de stat ar putea avea un deficit de circa 4,4 miliarde de euro la finalul acestui an, conform calculelor gândul pe baza execuției bugetare pe primele opt luni ale acestui an. În momentul de față doar 65% din fiecare pensie poate fi plătită efectiv din bugetul de asigurări sociale de stat, diferența fiind asigurată din celelalte bugete (din încasările de TVA, accize, etc.). Simplu spus, din pensia medie de 886 de lei pe care o încasează cei 5,15 milioane de pensionari (din sistemul public de pensii dar și agricultori) 567 de lei sunt plătiți din bugetul alocat pensiilor iar 319 lei reprezintă „subvenții” de la bugetul de stat. În primele opt luni ale acestui an sistemul de pensii de stat a avut venituri din contribuții de asigurări sociale de 23,5 miliarde de lei și de 13 miliarde de lei din subvenții, cheltuielile fiind de 36 „Gaura” de 4,4 miliarde de euro cu care ar putea bugetul pe acest an sistemul de pensii de stat, care înseamnă aproape 3% din PIB, are o dimensiune financiară comparabilă cu cea a unor ministere precum Sănătatea și Transporturile. Spre comparație, bugetul pentru Educație „se va închide” anul acesta la o valoare de 4% din PIB, după cum a declarat recent ministrul de resort.

4. Guvernul a scumpit benzina cu circa 40 de bani pe litru în ultimii doi ani. Dacă nu ar fi calculat acciza aplicată benzinei la un curs arbitrar de 4,74 de lei/euro și dacă nu ar fi introdus supraacciza de nouă eurocenți, prețul unui litru de benzină la pompă ar fi fost cu circa 40 de bani mai mic. În perioada mai 2012 – august 2015 ponderea părții pe care o încasează statul din comercializarea benzinei a crescut cu aproape 14 puncte procentuale, de la 46,3% la 59,9%, nivel mai mare decât cel din Austria, Cehia, Ungaria sau Spania.

Distribuitorii de carburanți și-au redus partea lor din prețul final, la pompă, cu circa un leu (24 de eurocenți), de la puțin peste trei lei la circa doi lei dar litrul de benzină s-a ieftinit doar cu 70 de bani pe litru însă Guvernul a majorat fiscalitatea.

Astfel, în ciuda prăbușirii cotațiilor la petrol în perioada precizată mai sus, România a picat în clasamentul celui mai ieftin litru de benzină de pe locul doi în mai 2012 pe locul șapte, fiind depășită, în ordinea crescătoare a prețurilor medii la pompă de Estonia, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Letonia și Bulgaria.

5. Statul cheltuiește mai mult pe plata dobânzilor decât pe investiții din bani proprii. În primele opt luni ale acestui an Executivul a cheltuit pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice 7,49 miliarde de lei, sumă cu 26% mai mare decât cea de la capitolul „Cheltuieli de capital”, care reprezintă cheltuielile pentru investiții din bugetul statului, fără a lua în considerare sumele din fonduri europene, conform informațiilor oficiale, publice, de pe site-ul ministerului Finanțelor. În primele opt luni bugetul general consolidat a înregistrat un excedent bugetar de 6,46 miliarde de lei, aproape 1,5 miliarde de euro, în condițiile în care deficitul bugetar pe care a fost construit bugetul pe anul în curs este de aproape 1,9% din PIB, ceea ce înseamnă că în ultimele patru luni ale acestui an (execuția bugetară pe luna septembrie încă nu a fost publicată pe site-ul ministerului de Finanțe) Guvernul are la dispoziție circa 4,4 miliarde de euro de cheltuit, în plus față de venituri.