Lupta senatorilor români cu puiul congelat din Brazilia și cu merele din Polonia. „Există o stațiune de mere la Fălticeni și eu merg în supermarket unde găsesc mere din Polonia”

Senatul a adoptat recent o propunere legislativă care obligă comercianții persoane juridice să achiziționeze produsele din categoriile carne, legume și fructe în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, din „lanțul alimentar scurt”, adică din producție românească.

Potrivit PAC (programul politicilor argicole comune), lanțul de alimentar scurt presupune existența unui „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători și consumatori”, arată raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

În lunile de iarnă, din decembrie și până în februarie, prin excepție, legumele și fructele din import ar putea să reprezinte maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie.

Inițiativa legislativă votată în plenul Senatului mai prevede că nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, potrivit Mediafax.

Raportul comisiei de specilaitate arată că modificarea legii privind comercializarea produselor alimentare ar putea conduce la întărirea competitivității pe piața de aprovizionare cu produse alimentare, la o creștere a competitivității fermierilor și micilor producători agricoli, având ca urmare creșterea ofertei de produse proaspete și minim procesare, cu implicații benefice asupra sănătății consumatorilor.

Propunerea legislativă a fost inițiată de senatorul PSD Ovidiu Donțu, fiind prezentată și în primăvară. Acum urmează să ajungă și în atenția Camerei Deputaților, for decizional.

Inițiatorul proiectului, senatorul PSD Ovidiu Donțu: „Dom”ne, nu se poate. Există o stațiune de mere la Fălticeni și eu merg în Suceava în supermarket unde găsesc mere din Polonia”

Contactat de gândul pentru a da mai multe lămuriri despre inițiativa sa legislativă, senatorul PSD Ovidiu Donțu începe prin a da câteva exemple despre problemele producătorilor autohtoni.

„În unele localități rurale, sunt zone unde țăranul român iese la poartă cu sacul de cartofi, trec mașini și cumpără cu sacul. Un alt exemplu: cașcavalul Rarăul. Fabrica fiind deținută de angajați, nu au putut să intre în supermarketuri pentru că taxa de raft era foarte mare. După ce o companie străină a devenit acționar majoritar, a avut facilități privind taxele la supermarketuri și au reușit să intre în supermarketuri. Puiul congelat de Brazilia, vă dați seama cât de proaspăt este și câți conservanți se folosesc. Toate aceste lucruri ne aduc în situația ca noi să intervenim legislativ”, spune senatorul PSD Ovidiu Donțu. Pe scurt, de la producător până la beneficiar trebuie să fie doar un intermediar și trebuie încurajată producția locală, crede parlamentarul.

Donțu spune că fermierii pot apela la finanțare din partea statului pentru a-și face depozite. „ Noi avem și Legea depozitelor produselor agricole care este în vigoare și s-au licitat foarte multe depozite de produse alimentare susținute de stat cu 50%. Dacă te asociezi, un procent de 50% din costuri ți le dă statul. Tocmai pentru a prelua de la producători produsele”, spune parlamentarul.

Parlamentarul PSD care spune că vine din mediul economic amintește despre „unele bariere ale supermarketurilor”, din cauza cărora producătorii autohtoni intră greu cu marfa pe rafturile supermarketurilor: „Mă refer la contractul pentru a ajunge pe raft în supermarket”.

Despre cei care spun că proiectul nu respectă legislația europeană susține că „nu au informații, nu au citit”, acuzând reprezentanții marilor rețele de magazine că „vor dezinforma și vor face tot ce depinde de ei să le fie mai ușor să își poată promova politicile”.

„Îmi pare rău. Au tratat cu foarte mare lejeritate această propunere legislativă și nu au informații. Dacă vorbim de lanțul scurt, care apare în Politica Agricolă Comună, baza actelor UE pe domeniu agricol. Oamenii nu s-au pregătit, nu au citit. Dumneavoastră vă așteptați ca supermarketurile să stea cu mâna în șold? Ei vor dezinforma, vor face tot ce depinde de ei să le fie mai ușor să își poată promova politicile”, acuză senatorul.

Nu este clar ce instituție va verifica dacă supermarcheturile vor respecta legea. „Asta se va stabili de către Guvern, prin norme metodologice”, vine cu soluția parlamentarul PSD.

„Această propunere legislativă se aplică după 6 luni de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Dacă mai stă o lună la Camera Deputaților, la anul prin aprilie putem începe să o aplicăm. Vom monitoriza aplicarea acestei legi. Dacă se impun unele modificări, noi suntem deschiși, vrem să ne atingem obiectivele de a promova produsele românești”, mai arată senatorul.

Are și o nemulțumire personală. Că în supermarketurile din Suceava nu ajung merele de la o stațiune de cercetare din Fălticeni.

„Dom”ne, nu se poate. Există o stațiune de mere la Fălticeni și eu merg în Suceava în supermarket unde găsesc mere din Polonia. Nu se poate așa ceva. -Și sunt soiuri brevetate la nivel internațional, făcute de cercetătorii români. Iar noi importăm din Polonia mere, pentru că ei au o politică de raft? Sunt tot felul de piedici. Noi trebuie prin legislație să armonizăm aceste lucruri. Produsele românești fiind mai proaspete, trebuie să aibă acest procent de 51%”, a explicat pentru gândul senatorul PSD Ovidiu Donțu.

Consiliul Concurenței: Cum va avea acces producătorul la distribuția produselor către comercianți dacă nu există un sistem de depozitare funcțional?

Consiliul Concurenței a transmis câteva recomandări pentru îmbunătățirea proiectului legislativ.

„Propunerea legislativă privind obligația comercianților de a achiziționa produse din categoriile carne, legume și fructe în proporție de cel puțin 51%, corespunzător fiecărei categorii, din lanțul alimentar scurt ar putea conduce la creșterea ofertei de produse proaspete și minim procesate, cu implicații benefice asupra sănătății consumatorilor”, se arată într-o opinie a Consiliului Concurenței transmisă gândul.

Consiliul Concurenței are însă și câteva recomandări. Instituția vrea să știe cum va avea acces producătorul mic sau fermierul la distribuția produselor către comercianți dacă în prezent nu există un sistem de depozitare funcțional la nivel național. Pe de altă parte, Consiliul întreabă dacă procentul de 51% se va aplica la categoria mare „carne” sau „legume-fructe” sau se va aplica pe fiecare subcategorie continută de acestea, de exemplu carne de porc, carne de pasăre. În plus, proiectul ar trebui să clarifice ce se va întâmpla dacă producătorii nu vor reuși să acopere necesarul de 51% din achizițiile comercianților.

Totodată instituția consideră că inițiativa legislativă ar trebui să includă o definire a termenilor, spre exemplu câți factori sunt implicați într-un „lanț scurt de distribuție”, dar și cine și cum va controla îndeplinirea condițiilor de achiziții sau de proveniență a produselor.

Pe de altă parte Consiliul Concurenței îi îndeamnă pe micii producători să se asocieze pentru a-și crește puterea de negociere, pentru scăderea costurilor și îmbunătățirea accesului lor la piață.

Marii retaileri: Poate să scrie pe eticheta aia orice, dacă prețul este mai mic, clientul va alege prețul mai mic

Nici ponderea mărfurilor tradiționale din totalul mărfurilor de pe rafturile magazinelor nu este clară, reprezentanții asociației marilor retaileri evitând să dea un răspuns tranșant.

„Diferă foarte mult de la o formă de comerț la alta. Între discounter și cash&carry sunt diferențe foarte mari. Noi putem prelua din piață orice se poate prelua. Dacă cineva își dorește să conlucrăm noi cu fermierii, nu este posibil. Trebuie să se unească în asociații care să ne poată pune la dispoziție cantitățile mari pe care noi trebuie să le avem la vânzare în permanență. Nu putem spune că nu a venit azi camionul, punem un afiș pe raft cu . Clientul e suveran, el trebuie să găsească, la orice oră, orice dorește”, a declarat pentru gândul Delia Nica, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Despre „barierele” impuse de supermarketuri, Delia Nica spune că „toată lumea are aceleași condiții contractuale”. „Nu există o taxă de serviciu de marketing mai mare decât cea pe care o iau celor care ne aduc roșiile cherry din Spania. Din punct de vedere concurențial, eu am condiții egale pentru toată lumea. Primul criteriu este prețul. Poate să scrie pe eticheta aia orice, dacă prețul este mai mic, clientul va alege prețul mai mic. Clientul va alege marfa mai ieftină, nu proximitatea, nu prospețimea. Prețul e pe locul întâi în opțiunile de cumpărare și de vânzare”, arată Delia Nica.

Reprezentanta AMRCR a declarat că promovarea produselor românești rămâne o prioritate pentru marile lanțuri comerciale din România și că membrii săi au desfășurat și vor continua să desfășoare programe în acest sens.

„Ne exprimăm speranța că în Camera Deputaților care este și for decizional vor fi discutate, de către experți în domeniu și aspecte pe care legea votată în Senat nu le menționează cum ar fi de exemplu cele legate de: care autoritate va stabili valoarea exactă a cotei respective din volumul de vânzări, care vor fi soluțiile în cazul în care se va constata că producția locală nu poate asigura volumul necesar sau calitatea cotei respective, precum și cine va proteja interesele consumatorului în situația în care produsele achizitionate conform acestei obligații se vor dovedi mai scumpe comparativ cu alte oferte de pe piață. Nu în ultimul rând, va trebui analizat, asa cum amintește și Guvernul, în ce măsură o astfel de legislație este compatibilă cu reglementările din domeniul concurenței”, spune Nica.

Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: Condiția pentru a livra este să existe contracte sigure

Laurențiu Baciu, președinte Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a spus pentru gândul că dacă ar exista contracte ferme între producători și supermarketuri, producătorii ar putea face eforturi să livreze cantitățile cerute.

” Producătorii români de fructe și legume pot furniza produse pentru perioada iunie-octombrie cu condiția să existe contracte sigure, să știe că au cui să livreze. Va fi un început greoi, producătorii nu se pot pregăti dacă nu știu unde vor livra”, a declarat pentru gândul Laurențiu Baciu, președinte Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Baciu spune că producătorii români pot asigura supermarketurilor, pentru tot parcursul anului, livrări de mere, cartofi, sfeclă roșie, morcovi.