UDMR va ataca legea votului prin corespondență la Curtea Constituțională

UDMR vrea să atace legea votului prin corespondență la Curtea Constituțională, a anunțat marți președintele Uniunii Kelemen Hunor.

Liderii UDMR au criticat legea votului prin corespondență adoptată luni de Senat și au susținut că forma aprobată este o greșeală uriașă, iar, în cazul în care legea nu va fi modificată în Camera Deputaților, for decizional, intenționează să o conteste la Curtea Constituțională. Kelemen Hunor a precizat că va discuta inclusiv cu formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens.

„Varianta adoptată de Senat la legea votului prin corespondență este o greșeală mare, uriașă. (…) Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în serios. Mai este timp la Camera Deputaților să reparăm această greșeală, vom depune amendamente și spunem că la alegerile parlamentare dreptul cetățenilor români din străinătate de a vota este asigurat și pentru alegerile prezidențiale se poate găsi o formulă mai bună”, a precizat Kelemen Hunor, într-o conferință de presă.

Kelemen Hunor a precizat că UDMR nu dorește introducerea votului prin corespondență pentru alegerile parlamentare, ci doar pentru alegerile prezidențiale, Uniunea având un amendamnet în acest sens. „Votul prin corespondență la alegerile prezidențiale și să rămână așa cum este la alegerile parlamentare este corect și atunci nici contestația nu are argument”, a mai spus Kelemen Hunor

El a arătat că, în cazul în care amendamentele UDMR nu vor fi acceptate nici în dezbaterea Camerei, Uniunea va strânge semnături pentru atacarea legii la Curtea Constituțională. „Este nevoie de 50 se semnături la Camera Deputaților și 25 la Senat. UDMR nu are aceste semnături. În momentul în care vom lua în considerare acest demers, luăm în calcul și varianta atacării la Curtea Constituțională de către președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților”, a mai spus liderul UDMR.

Întrebat dacă va discuta cu copreședintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care spunea că sunt motive de constestare la CC , Kelemen Hunor a spus că va avea discuții cu toți colegii care consideră că legea nu este corectă.

„Dacă nu vom reuși să-i convingem pe colegii noștri ( de la Camera Deputaților-n.r) că, pe termen lung, trebuie să ne gândim și nu populismul ieftin trebuie să ne ghideze, atunci vom discuta cu toți colegii care consideră că această modalitate de a vota anul viitor nu este una corectă, inclusiv cu domnul Tăruiceanu. Dar sunt și alți colegi din celelalte partide mai mici (…) și încercăm să adănăm 25 de semnături la Senat sau 50 la Camera Deputaților”, a precizat Kelemen Hunor.

UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constituțională astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputați și 8 senatori.

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că nu își propune să atace legea votului prin corespondență la Curtea Constituțională, precizând că doar și-a făcut „datoria” de a atrage atenția că forma adoptată are prevederi neconstituționale.

Întrebat dacă are în vedere o acțiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condițiile în care și Uniunea și-a exprimat nemulțumirea față de legea votului prin corespondență propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acțiune împreună cu UDMR, afirmând că „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese”.

Potrivit calendarului stabilit de Comisia de cod electoral, legea votului prin corespondență adoptată luni de plenul Senatului urma să fie transmisă marți Camerei Deputaților, for decizional. Deputații au termen de depunerea a amendamentelor până luni, iar dezbatrea și votul în plen au fost programate pentru miercurea viitoare.

Odată adoptată, legea ar urma să fie transmisă președintelui Iohannis spre promulgare, însă poate fi atacată la Curtea Constituțională. Legea poate fi contestată la sesizarea președintelui, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.