Ce veste a primit extremistul Csibi Barna, după ce „l-a spânzurat” pe Avram Iancu, în urmă cu patru ani

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Csibi Barna pentru promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace; utilizarea în public a simbolurilor fasciste și rasiste și deținerea, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste și rasiste.

Potrivit rechizitoriului, în perioada octombrie 2009- aprilie 2011, Csibi Barna a răspândit în public idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți.

„În acest scop, inculpatul a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și prin canalele pe care le-a deschis pe diferite portaluri. Unele dintre acțiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri și sloganuri fasciste și rasiste, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, ori sloganuri care vizează limitele teritoriale ale României”, se arată în documentul citat.

Anchetatorii susțin că, în 2009, Csibi Barna a realizat un model grafic conținând textul, în limba maghiară, „Székelyföld nem Románia!” („Ținutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine cât și cu caractere runice. Bărbatul ar fi promovat modelul grafic prin intermediul blog-urilor și canalelor sale digitale și l-ar fi folosit și la inscripționarea unor tricouri pe care acesta le-ar fi oferit spre vânzare online, din octombrie 2009.

Potrivit documentului citat, în 6 aprilie 2010, având autorizația Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc de a organiza o acțiune de „atragere a atenției prin afișe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super și hipermarketurilor”, Csibi Barna a mers, împreună cu două persoane, în apropierea unui hipermarket din Miercurea Ciuc unde a expus „un panou din lemn pe care era lipit un afiș ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szálasi Ferenc (condamnat pentru crime de război și executat), ca manifest al partidului său”.

„Imaginea conține textul, scris în limba maghiară, „Szégyelld magad, már megint zsidónál vásároltál!”(„Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!”), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul crucii cu săgeți (însemn al mișcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al doilea război mondial). Însemnul a fost acoperit pe durata acțiunii cu o etichetă din hârtie, iar trecătorilor li s-au înmânat fluturași conținând textul, scris în limba maghiară, inclusiv cu caractere runice, „Vásárolj hazai terméket!” („Cumpără produse autohtone!”)”, se mai artă în rechizitoriu.

Csibi Barna ar fi filmat și fotografiat evenimentul și ulerior ar fi răspândit imaginile online.

Procurorii mai susțin că, în ianuarie 2011, bărbatul ar fi solicitat Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc o autorizație pentru a organiza „acțiuni literare, legată de activitatea literară și publicistică a poetului român Mihai Eminescu”, cerere care nu a fost avizată favorabil. Cu toate acestea, Csibi Barna a conceput un model grafic conținând chipul poetului Mihai Eminescu, acoperit de simbolul „Staționarea interzisă”, iar în perioada 20-22 ianuarie 2011, ar fi lipit mai multe afișe cu acesta în diferite locații din Miercurea Ciuc.

„În perioada următoare, inculpatul a popularizat afișul prin intermediul blogurilor și canalelor sale, pe Internet. Cu toate că cererea de organizare a unei adunări publice nu a fost avizată favorabil de către primăria municipiului, blogul inculpatului conține videoclipul unei manifestații de stradă în cadrul căreia acesta expune un afiș cu modelul grafic descris”, mai spun anchetatorii.

De asemenea, în 4 martie 2011, Csibi Barna a făcut o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat „o acțiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluției ardelene din 1848-’49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte „descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuși din paie, de carnaval etc.” Acțiunea a fost organizată, potrivit autorizației, pe spațiul public din Miercurea Ciuc, la data de 14 martie 2011, în intervalul orar 17.00 – 18.30.

„În cadrul evenimentului, inculpatul a regizat un proces în care a jucat concomitent rolul judecătorului și al călăului, proces ce a avut ca obiect judecarea și condamnarea publică a lui Avram Iancu pentru „omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid și trădare”, pedeapsa aplicată de Csibi Barna revoluționarului român (reprezentat printr-un manechin îmbrăcat în costum tradițional românesc, având lipită o imagine cu chipul lui Avram Iancu) fiind „moartea prin spânzurare”. A „pus în executare” pedeapsa folosind în acest scop o spânzurătoare improvizată, realizată din lemn”, se mai menționează în rechizitoriu.

Conform anchetatorilor, în timpul acțiunii au fost expuse panouri conținând liste cu numele persoanelor presupuse a fi fost ucise de armata românilor transilvăneni condusă de Avram Iancu, separat pe localități, precum și unele desene care reprezentau scene de luptă.

Procurorii susțin că, în cadrul evenimentului, Csibi Barna a rostit, în limba maghiară, următorul text: „Avram Iancu a fost găsit vinovat de omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid, trădare de neam și de țară, pentru atrocitățile comise la Aiud, Zlatna, Abrud și alte localități, și este condamnat la moarte prin spânzurare. Sentința se execută imediat.” Conform anchetatorilor, bărbatul a postat online și acest eveniment.

Dosarul va fi judecat de magistrații Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Până la spânzurarea păpușii cu chipul lui Avram Iancu, Csibi Barna a fost angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Harghita. În 2012, el a candidat ca independent pentru Consiliul Local Miercurea Ciuc, spunând atunci că va colabora cu reprezentanții Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care au o orientare de dreapta, ca și el. El nu a obținut însă un mandat de consilier local.

Potrivit unui videoclip apărut pe internet în iulie 2015, filmat cu prilejul unei manifestări care ar fi avut loc, cel mai probabil, în Ungaria, Csibi Barna a rupt în bucăți tricolorul românesc, aruncându-l și spunând că dorește României „să ajungă cum a ajuns și steagul” din mâinile sale, respectiv „să se rupă în bucăți”.

În mesajul său, Csibi Barna a afirmat că „secuimea are dreptul la steagul propriu” și i-a îndemnat pe secui să „iasă în stradă” și să își exprime dorința în acest sens, „dar într-un mod liniștit”.