Tribunalul București salvează o parte din Parcul Tineretului

Tribunalul București a dispus, vineri, suspendarea executării autorizației de construire nr. 804/1777 și 37064 din 26.10.2012 emisă de Primarul Sectorului 4 și a Hotărârii Consiliului Local Sector 4 București nr. 28/31.03.2009, pct. 3, prin care s-a aprobat planul urbanistic de detaliu.

Decizia, care poate fi contestată, a fost luată la solicitarea Asociației pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural.

Instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale a reclamantei și lipsei de interes invocate de pârâta Mărioara Micșunescu.

Mărioara Micșunescu este proprietară din 2008 al unui teren de două hectare din Parcul Tineretului, pe care este în curs de construire un ansamblu rezidențial de către SC Construcții Locuințe Noi CHI SRL. Micșunescu i-ar fi cedat administratorului acestei firme, Ion Chiriță, dreptul de a construi pe terenul ei.

Construcția ansamblul rezidențial, conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, a fost atacată în instanță de mai multe persoane fizice și asociații de proprietari. Prin ridicarea ansamblului, proprietarii din zonă nu mai au vedere la parc.

La jumătatea lunii octombrie 2012, Primăria Sectorului 4 a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București, să îi elibereze Mărioarei Micșunescu autorizația de construire pentru ansamblul rezidențial, pe terenul pe care erau plantați peste 500 de copaci.

Curtea de Apel București a respins definitiv, pe 26 martie, cererea Marioarei Micșunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrișare pentru terenul său, în vederea construcției ansamblului rezidențial din șase imobile, cu două etaje și mansardă.

Chiar în absența avizului de defrișare, pe terenul în cauză au fost tăiați peste 200 de copaci, arăta la vreamea respectivă Asociația „Salvați Bucurestiul”.

Constructorul ansamblului a fost sancționat cu amenzi „modice” de Primaria Sectorului 4 și cu amenzi de 40.000 lei și 100.000 lei de Garda de Mediu, mai arăta ONG-ul, precizând că Parchetul a fost sesizat încă din toamna anului 2014 în legătură cu defrișările ilegale și cu faptul că a existat o hotărâre a instanței pentru oprirea acestora.

Mărioara Micșunescu, la origine proprietara unui teren de 20.107 metri pătrați în Parcul Tineretului, a dobândit terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 și 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care revendicau aceste terenuri în baza Legii 18/ 1991.

Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acțiune în instanță în care cerea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) să facă un schimb între acest teren și un altul cu suprafață similară, tot în parc, în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”.

Curtea de Apel București a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă și irevocabilă, să oblige CGMB să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Mărioarei Micșunescu și un teren cu aceeași suprafață situat în zona menționată.

Însă, timp de aproape un an, Micșunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micșunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o ședință a CGMB din aprilie, cerând instanței ca aceștia să plătească despăgubiri de un milion de lei și penalități de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.

Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micșunescu a devenit proprietara terenului, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuințe tip P+2, conform PUZ-ului Parcul Tineretului aprobat de CGMB în anul 2005.

Această clasare a fost automat preluată și în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, și respectiv în 2010, prin care se solicită construcția ansamblului rezidențial S + P + 2E + M.

Astfel, cum nici în documentația de urbanism terenul nu era clasat ca spațiu verde și în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existența vreunui spațiu verde amenajat, Agenția Regională pentru Protecția Mediului București a autorizat construcția ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spațiu verde pe 32 la sută din teren, similar cu toate cazurile de construcții rezidențiale.