MOTIVUL pentru care FMI nu vrea să semneze un nou acord cu România, pe care Ponta îl cere încă de anul trecut

Startul mesajelor oficiale negative privind un posibil nou acord l-a dat președintele Klaus Iohannis, care, în urma discuțiilor cu oficialii Fondului, veniți de câteva zile în România, a anunțat că „există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line”.

Miercuri, fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, membru PNL, a declarat că un nou acord nu este posibil, mai ales din cauza posibilei „explozii” a deficitului bugetar anul viitor dar și în 2017. De partea cealaltă, deputatul PSD Viorel Ștefan, recunoaște că sunt niște subiecte pe care cele două tabere nu se înțeleg, dar susține că problemele nu sunt iremediabile, printre ele numărându-se faptul că Guvernul nu a introdus managementul privat în toate companiile de stat și nesiguranța privind respectarea deficitului bugetar asumat în fața Comisiei Europene.

România cere un acord „mai bun decât merită”

Motivele pentru care FMI nu pare a fi de acord cu semnarea unui nou acord sunt următoarele: tipul acordului cerut de Guvernul României – linie flexibila de creditare în loc de acord de tip preventiv (ca cel abia încheiat), finalizarea fără succes a fostului acord, necunoscutele din politica fiscală a Guvernului pentru anul următor și pentru 2017 și faptul că anul viitor este unul electoral.

„Orice discuție privind un nou acord pornește de la rezultatele celor precedente, dacă este cazul. România a avut din 2009 până anul acesta trei astfel de acorduri, două duse până la capăt și un ultim acord cu o derulare nefericită: a deraiat practic peste un an, timp în care Fondul nu a mai făcut nicio evaluare”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, organism neutru, tehnocrat, instituit la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza activitatea fiscală a guvernelor din România.

„Mai mult decât atât, este strict necesar, pentru un astfel de nou acord, de acest tip, de un istoric prin care să dovedim implementarea de politici economice sănătoase. Noi nu avem aceste argumente. Ba din contra. În ultimii 25 de ani, de fiecare dată când România nu a avut o presiune externă asupra ei, a derapat în ceea ce privește politicile economice”, a adăugat Dumitru.

Încă din decembrie anul trecut premierul Victor Ponta a anuțat că va cere FMI încheierea unui nou acord, similar cu cel pe care îl avea în acel moment Polonia.

Tipul de acord pe care îl aveau polonezii, de tip linie flexibilă de credit este unul care, practic, nu are condiționalități (spre diferență de cele semnate până acum de România, care au avut condiționalități foarte clare) dar este acordat doar cu respectarea unor criterii foarte clare, cum ar fi: un cadru instituțional și fundamente economice foarte solide, implementarea în acest moment, dar și în trecut, a unor politici publice sănătoase și angajamentul ferm de a continua acest tip de politici publice, conform prezentării oficiale a FMI, ceea ce România nu a dovedit nici măcar când a fost sub acord cu FMI (drept dovadă stă semi-eșecul acordului abia încheiat).

Până în momentul de față nu se știe structura bugetului pe anul viitor sau pe 2017

„Nu poate fi ignorat faptul că în momentul de față nu este clar cum va arăta bugetul pe anul viitor și nici cel pe 2017. În condițiile în care din 2017 intră în vigoare o serie de măsuri din actualul Cod Fiscal, care pun presiune pe venituri și cheltuieli, îmi este imposibil, în acest moment, să îmi imaginez cum am putea să menținem deficitul bugetar sub 3% din PIB”, spune președintele Consiliului Fiscal, organism criticat în repetate rânduri de premierul Ponta pentru că a emis opinii împotriva anumitor politici fiscale promovate sau implementate de guvernul pe care îl conduce.

FMI: Fără măsuri compensatorii în 2017 deficitul trece de 3% din PIB

În comunicatul oficial de la finalul vizitei în România, publicat joi, Andrea Schaechter, șefa misiunii, în ciuda unor laude precaute, atrage atenția asupra pericolului depășirii unui deficit bugetar de 3% din PIB în 2017 și că este nevoie de reforme concrete în ceea ce privește companiile de stat. „Printre politicile prioritare principale se numără menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor publice, precum și reînoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere pe termen lung”, precizează oficialii FMI.

„Pentru anul 2016 și 2017, politicile adoptate și cele care se intenționează a fi adoptate – o combinație de reduceri masive de impozite și taxe și de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, și peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt indentificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, a precizat șefa misiunii Fondului la București.

Deputatul PSD Viorel Ștefan, un „veteran” al comisiei de Buget-Finanțe, recunoaște, parțial, că FMI are motive concrete să nu aprobe un nou acord de tip linie flexibilă de credit.

„O chestiune care nu este neapărat de natură tehnică, este o reținere care vine din perspectiva anului electoral, numai că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a demonstrat faptul că această guvernare știe chiar în an electoral să vegheze cu strictețe la păstrarea echilibrelor macroeconomice și nu s-au înregistrat derapaje„, a declarat deputatul, citat de Mediafax.

Motivul principal pentru care România are nevoie de un nou acord

Dată fiind situația aparent bună în care se află România (datorie publică de sub 40% din PIB, creștere economică de peste 3% din PIB, deficit bugetar asumat pentru anul în curs de sub 1,9% din PIB), semnarea unui nou acord ar putea părea un gest care nu este necesar. În timp ce majoritatea economiștilor dar și a liderilor politici, susțin că un nou acord va aduce și mai multe credibilitate României pe piețele externe (deci dobânzi mai mici la eventualele împrumuturi), în final, cel mai puternic motiv ar fi însă, nu pentru politicieni, ci pentru populație, faptul că noul acord „ar obliga, într-o anumită măsură, mediul politic să evite derapajele și să implementeze politici publice sănătoase, sustenabile”, după cum explică Dumitru.