Nicușor Constantinescu, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar

Tribunalul Constanța a decis, miercuri, condamnarea lui Nicușor Constantinescu la trei ani și șase luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, dar și interzicerea mai multor drepturi, în dosarul în care președintele CJ Constanța a fost judecat pentru subfinanțarea Centrului Militar Zonal, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Astfel, președintelui CJ Constanța îi este interzis să își exercite dreptul de a ocupa o funcție publică, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

Nicușor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflației la data efectuării plății, către partea civilă Ministerul Apărării Naționale – Statul Major General, restul pretențiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.

De asemenea, Nicușor Constantinescu este obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Procesul de la Tribunalul Constanța în care Nicușor Constantinescu, care are interdicție de a-și exercita funcția de președinte al Consiliului Județean, a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă continuată, fiind acuzat că nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, s-a finalizat în 30 septembrie.

Procurorul DNA a cerut, la acel termen, ca Nicușor Constantinescu să fie condamnat la o pedeapsă privativă de libertate între 3 și 15 ani, în timp ce acesta și avocații săi au solicitat achitarea.

„Am cerut achitarea clientului nostru pentru că am considerat că nu sunt întrunite faptele de abuz în serviciu în formă continuată, așa cum s-a menționat în actul de inculpare și din aceste considerente am solicitat achitarea, însă, dacă s-ar considera că el se va face vinovat de vreo faptă incriminatorie, aceasta poate fi cel mult o contravenție”, afirma avocatul Petre Buneci.

Nicușor Constantinescu declara că este dispus să achite prejudiciul către partea civilă, în cazul în care va exista o decizie definitivă și irevocabilă care să îl confirme.

„Am plătit în contul unui executor judecătoresc peste 80.000 de lei, sumă care reprezintă așa-numitul prejudiciu pe care l-aș fi făcut Ministerului Apărării Naționale, respectiv Centrului Militar Zonal. În situația în care, definitiv și irevocabil, se va dovedi că există acest prejudiciu acești bani consemnați în contul executorului judecătoresc pentru acest dosar vor fi trecuți în contul MApN. Dacă se va dovedi că există acest prejudiciu, pentru că știți că în acest dosar nu a existat nicio expertiză, doar raportul specialistului DNA, deși am cerut această expertiză”, spunea atunci Nicușor Constantinescu.

În acest dosar, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârșitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupție, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicușor Constantinescu nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligațiile de președinte al CJ Constanța, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol „consiliile județene/locale și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”. Astfel, în raport de funcția publică deținută, Nicușor Constantinescu nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, și a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a acestei instituții, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicușor Constantinescu și că a încercat de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului Apărării Naționale, precum și pagube acestei instituții.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicușor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal și, la cererea Consiliului Județean Constanța, au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, „posibilitățile de comunicare ale unității militare fiind paralizate”.

În aceeași perioadă, Consiliul Județean Constanța ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție.

În 2010, Nicușor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unității, deși în interior se află armament și muniție de război, precum și documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanța a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităților și a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicușor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Județean Constanța a finanțat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unității a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenți, preciza DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Județean Constanța Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilități care au formulat acțiuni în justiție pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reținute în sarcina lui Nicușor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naționale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

În acest dosar, Nicușor Constantinescu se află sub control judiciar și are interdicția de a-și exercita funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța, dar și să ia legătura cu angajați ai CJ Constanța sau consilieri județeni.

În 16 aprilie 2015, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanța într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste 8 milioane de euro județul Constanța, el fiind acuzat de abuz în serviciu (trei infracțiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracțional organizat și conflict de interese (nouă infracțiuni, din care cinci în formă continuată).

Constantinescu a mai fost trimis în judecată de către procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curții de Conturi și în altul pentru că a atribuit nelegal terenuri.