Cronica unui vot în premieră: cum au decis deputații că Udrea poate fi reținută, dar nu arestată. „În cazul său lucrurile au fost exagerate”

Haos în Camera Deputaților. Plenul a aprobat urmărirea penală a Elenei Udrea, însă în cazul cererilor de reținere și arestare preventivă, deputații s-au încurcat la vot, fiind nevoie de renumărarea bilelor din urne. Și asta pentru că, la numărătoare, au fost constatate nereguli, existând suspiciuni că unii deputați au introdus mai multe bile în urnă, astfel că a fost nevoie de renumărarea voturilor. Votul s-a desfășurat la 4 urne simultan, deputații având câte 4 bile la dispoziție, în loc de 2, ca de obicei, astfel că unii dintre ei au băgat mai multe bile în aceeași urnă.

În cele din urmă, s-a stabilit că Elena Udrea poate fi reținută, dar nu și arestată preventiv, votul la această solicitare a DNA neîndeplinind condițiile de majoritate la vot. Astfel, Elena Udrea poate fi urmărită penal și reținută în dosarul în care fostul ministru al Dezvoltării este acuzat că și-a însușit ilegal o vilă în Eforie Sud, precum și că ar fi primit o mită de aproape 5 milioane de dolari, pentru a-i asigura omului de afaceri Bogdan Buzăianu desfășurarea contractelor cu Hidroelectrica.

Cum s-a ajuns în această situație? Pentru prima oară în cazul unei cereri de reținere și arestare în cazul unui coleg, deputații au decis ca în plen voturile să fie date separat: unul pentru reținere, unul pentru arestare. „Sunt proceduri separate potrivit legii penale”, a explicat, pentru gândul, deputatul PSD, Florin Iordache. Aceeași explicațe o are și secretarul Camerei Deputaților, Niculae Mircovici, care invocă presiunile la care este supus parlamentul din cauza acestor cereri. Potrivit acestuia, cererile de reținere și arestare ar trebui în cazul foștilor sau actualilor miniștri parlamentar ar trebui trimise abia după ce Parlamentul aprobă începerea urmăririi penale, nu simultan. „Hotărârea ar trebui publicată în Monitorul Oficial și după aceea să ceară reținerea și arestarea. Nu poți să ceri reținerea sau arestarea dacă împotriva unei persoane nu s-a început urmărirea penală. În plus sunt măsuri dispuse de instituții diferite”, a declarat pentru gândul Mircovici. El a spus că activitatea Parlamentului a ajuns să fie luată „în zeflemea și căzută în ridicol”, chiar dacă la nivelul unde legea trebuie să fie cunoscută , regulile nu se respectă. „Dacă de mine își bate joc Ministerul Justiției, de ce să fiu eu mai grăbit?”, a spus el, comentând că s-a creat impresia că, dacă nu iei rapid o decizie pe orice cerere a justiției, „înseamnă că protejezi pe cineva.

Întrebat de ce s-a decis ca situația a fost diferită de această dată, de vreme ce în cazurile precedente care o vizau pe Elena Udrea nu s-a procedat la fel, Mircovici a comentat că „în cazul său au fost lucrurile exagerate”. „S-ar putea ca cineva să creadă că este un joc, să scoată de la informații despre fostul președinte sau despre alții. E o stare de anormalitate”, adăugat el, precizând că nu poate continua „ceva greșit prin repetare” și că de acum încolo astfel de cereri de reținere și arestare trebuie votate separat.

Urmărirea penală a Elenei Udrea a fost aprobată de deputați, aceștia votând 193 pentru și 106 contra, cu 6 voturi anulate. Dintre cei 325 de deputați prezenți, doar 305 au votat.

Rezultatul final al votului Camerei Deputaților privind cererea de reținere a fost de 123 de voturi pentru și 119 împotrivă. Pe această cerere și-au exprimat votul 242 de deputați.

La cererea de arestare preventivă, au fost prezenți 242 de deputați și au fost exprimate doar 220 de voturi: 115 pentru și 105 contra. Acest vot necesita o majoritate care nu a fost îndeplinită.

Șeful grupului PSD, deputatul Marian Neacșu, a explicat că au fost găsite două bile albe în plus în urna albă, care au fost considerate voturi anulate, astfel că Elena Udrea nu a fost dezavantajată.

„Hai să fie una și pentru procurori, și una și pentru Udrea”,a comentat Elena Udrea la finalul ședinței.

Elena Udrea a vorbit în fața Camerei Deputaților, spunând că este a treia oară în 8 luni când vine în fața colegilor ei, puși să voteze arestarea sa, amintind că există 10 cereri de aviz ale DNA pe numele său. Ea a invocat în discursul său, în mod repetat, „Sistemul” care luptă împotriva ei sau a altora, fără să dea însă detalii despre acest Sistem.

„Cazul Elena Udrea este doar forma cea mai acută a unei lupte pentru preluarea puterii. Este o acțiune bine organizată, care urmărește un plan bine gândit, încă din timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu și care țintește acapararea și exercitarea puterii de către un sistem format din reprezentanți ai serviciilor secrete, ai instituțiilor de forță ale statului și ai justiției.Perdeaua de fum din ce în ce mai transparentă care ascunde această acțiune a sistemului o reprezintă lupta anticorupție. Un demers genial ales, pentru că are suportul popular”, a spus Udrea.

Udrea a făcut analogie cu epoca dinainte de 1989, „cum am trăit în dictatură și ce abuzuri s-au întâmplat înainte de 1989, când sistemul lui Ceaușescu, bazat pe frica de Securitate, a distrus sute de mii de vieți”.

„Dragi colegi, oricât de parteneri cu sistemul v-ați crede astăzi, fiți convinși că va veni și rândul vostru”, și a avertizat Udrea colegii deputați, înainte de vot.

Ea a negat că a luat mită de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu și a respins acuzațiile aduse de DNA.

Comisia juridică a Camerei a avizat, vineri, cererea DNA pentru începerea urmăririi penale a Elenei Udrea, înregistrându-se 19 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” și un vot anulat, însă cererile privind încuviințarea reținerii și arestării preventive nu au întrunit în comisie numărul de voturi necesar pentru aviz.

La cererea privind reținerea au fost înregistrate 11 voturi „pentru”, opt „împotrivă”, 2 abțineri și un vot anulat, iar la cea privind arestarea preventivă – 11 voturi”pentru”, 7 „împotrivă”, 3 abțineri și un vot anulat. La ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați, iar pentru aviz ar fi fost necesare 12 voturi favorabile.

DNA a cerut ministrului Justiției să solicite Camerei Deputaților încuviințarea urmăririi penale, a reținerii și arestării preventive a deputatului Elena Udrea, într-un nou dosar în care aceasta este acuzată de luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu și fals în declarații.

DNA a cerut din nou arestarea Elenei Udrea, într-un nou dosar, solicitând Camerei Deputaților avizele pentru urmărirea sa penală, respectiv pentru reținere și arestare preventivă. Ea este acuzată că a intrat ilegal în posesia unei vile din Eforie Sud, pe care și-ar fi renovat-o pe banii unei firme care avea contracte cu statul, precum și că ar fi cerut mită 5 milioane de dolari, din care ar fi primit doar 3,8 milioane, plus o creanță de 900.000 de euro la o firmă de presă, de la un om de afaceri care lucra cu Hidroelectrica. Cel care i-ar fi dat acești bani ar fi afaceristul din domeniul energiei Bogdan Buzăianu, cel care în 2009 a preluat prin firma sa Energy Holding ziarul Cancan, al afaceristului Radu Budeanu.

De asemenea, în dosar ar fi implicat, pe lângă Buzăianu și Budeanu, și patronul Evenimentul Zilei, Dan Andronic. Elena Udrea cumulează astfel, pe numele ei, nu mai puțin de 10 cereri ale procurorilor DNA către Parlament, privind începerea urmăririi penale și a reținerii și arestării preventive. Toate cele 8 de până astăzi au fost avizate pozitiv de deputați.

Procurorii o acuză pe Elena Udrea că a făcut presiuni asupra primarului din Eforie Sud și a unei companii din subordinea Ministerului Dezvoltării și Administrației, pentru a scoate din patrimoniu Vila Săbărel și terenul ei, pe care până la urmă a ajuns să le cumpere chiar ea, prin interpuși (firma Romlit Spectrum, administrată de omul ei de încredere, Tudor Breazu). Lucrările de renovare, în valoare de 520.000 de lei, i le-ar fi făcut firma unui om de afaceri care și-a cumpărat astfel protecția, pentru derularea contractelor cu Compania Națională de Investiții, din subordinea Elenei Udrea.

Procurorii DNA o mai acuză pe Udrea că a intervenit într-un contract dintre Hidroelectrica și o firmă, cerând 5 milioane de dolari mită, pentru a asigura derularea în continuare a contractului. Udrea ar fi primit doar 3,8 milioane de euro, dar și o creanță de 900.000 de euro, bazată pe un împrumut garantat cu acțiunile la o firmă din mass media. Într-o intervenție la Digi24, Udrea a declarat că omul de afaceri din contractul cu Hidroelectrica ar fi Bogdan Buzăianu (fostul patron al Energy Holding), iar cea care a denunțat-o ar fi fosta ei colaboratoare, Ana Maria Topoliceanu, fostă șefă a CNI.

Procurorii DNA arată că Elena Udrea, din postura de ministru, a cerut vânzarea Vilei Săbărel, din Eforie Sud (suprafață de 700 mp, cu teren aferent de 386 mp, aflată în patrimoniul companiei de stat SC Carmen Silva 2000 SA, din subordinea Ministerului Dezvoltării), prin metoda negocierii directe, către firma Romlit Spectrum SRL, pe care o controla o persoană din anturajul ei – Tudor Breazu, și pe care o finanța prin intermediul unor rude. Udrea ar fi achiziționat, astfel, vila la prețul de 56.425 euro, calculând și investiții de 7.284 euro care nu fuseseră realizate în realitate, conform DNA.

Udrea l-ar fi constrâns pe directorul general al companiei Carmen Silva 2000 SA, prin intermediul reprezentantului Romlit Spectrum, să încheie un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare a vilei Săbărel, pentru a asigura asupra faptului că vila va intra în posesia firmei respective, deși nu se făcuse încă plata banilor, în termenul legal de 10 zile, către Ministerul Dezvoltării și Administrației, ceea ce ducea la desființarea de drept a contractului.

De asemenea, mai susțin procurorii DNA, Elena Udrea și-a exercitat influența asupra primarului din Eforie Sud pentru ca acesta să vândă către firma controlată de ea, Romlit Spectrum, și terenul aferent vilei Săbărel, la un preț de doar 50% din valoarea de piață.

Ulterior, vila achiziționată la Eforie Sud a fost renovată pe gratis de o firmă care avea în derulare contracte cu Compania Națională de Investiții, aflată în subordinea Elenei Udrea. Contravaloarea acestor lucrări și materiale a fost de aproximativ 520.000 lei, bani care au devenit folos necuvenit pentru Udrea, conform DNA. În schimb, Udrea a asigurat firmei respective finanțarea în continuare a contractelor cu CNI, Udrea fiind ordonator principal de credite.

A doua acuzație a procurorilor DNA se referă la solicitarea unei șpăgi de 5 milioane de dolari pentru protejarea unor contracte ale unei firme cu Hidroelectrica. În vara anului 2010, Elena Udrea, din postura de lider PDL și ministru al Dezvoltării și Turismului, având influență asupra unor factori de decizie din Ministerul Economiei și ai Hidroelectrica, i-a cerut unui om de afaceri, prin intermediar, mită de 5 milioane de dolari, pentru a-i asigura derularea în continuare a contractelor cu compania energetică de stat.

În 2012, Udrea ar fi primit de la omul de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de euro pe care afaceristul o deținea, ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate mass media, conform DNA.

Anterior, în 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanței de 900.000 de euro, Udrea solicitase unei persoane să încheie un contract de novație cu schimbare de creditor pe o firmă a persoanei respective. De asemenea, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente acestei tranzacții în numele său și să facă plățile aferente prin creditarea societății, disimulând astfel 700.000 de euro.