Mitzura Arghezi a fost înmormântată în grădina Casei Mărțișor, alături de părinții săi

O ceremonie religioasă în memoria Mitzurei Arghezi a avut loc de la ora 12.30, la Biserica Mărțișor, situată în apropiere de casa în care Tudor Arghezi a trăit și a scris între anii 1926 – 1967, potrivit plăcuței memoriale instalate pe clădire.

După slujba religioasă, care a durat aproximativ două ore, cortegiul funerar s-a îndreptat spre Casa Mărțișor, unde a avut loc slujba de înmormântare, oficiată de un sobor de patru preoți. Curtea Casei Mărțișor a fost decorată cu numeroase imagini alb-negru cu Tudor și Mitzura Arghezi.

La înmormântare au participat câteva zeci de persoane, admiratori și apropiați ai Mitzuri Arghezi, între care și nepoata acesteia, Doina Elena Arghezi Teodorescu.

Mitzura Arghezi a fost înmormântată într-un cavou amenajat în grădina Casei Mărțișor.

Potrivit unui comunicat al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) remis MEDIAFAX, prin actul de donație redactat de Tudor Arghezi în favoarea statului român, în anul 1967, Mitzura Arghezi și Baruțu Arghezi, cei doi copii ai poetului, au primit unele drepturi.

Baruțu Arghezi, după plecarea din țară, a cedat toate drepturile care îi reveneau conform actului de donație surorii sale, Mitzura Arghezi, astfel încât de atunci singurul reprezentant al familiei Arghezi în relația cu statul român a fost Mitzura Arghezi.

Prin actul încheiat între Mitzura Arghezi și Muzeul Național al Literaturii Române în 1992, aceasta a renunțat la toate drepturile sale și ale fratelui său, Baruțu Arghezi, legate de Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” și de grădina acesteia, în favoarea statului român după decesul lor.

În același act de donație, Mitzura Arghezi a pus o condiție, acceptată de statul român prin reprezentanții săi, Ministerul Culturii, ca ea să fie înmormântată în grădina Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor”, alături de părinții săi. Referitor la dorința Mitzurei Arghezi, la vremea respectivă au fost obținute toate autorizațiile specificate de legislația în vigoare necesare construcției cavoului, iar Ministerul Culturii și-a dat acordul.

Primăria Municipiului București și Muzeul Național al Literaturii Române, prin înhumarea Mitzurei Arghezi în grădina casei părintești alături de părinți, au respectat astfel actele de donație succesive și obligațiile față de care statul român, reprezentat de Ministerul Culturii la acea dată, și-a dat acordul, precizează MNLR.

Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi, a murit marți dimineață, la vârsta de 90 de ani.

Pe parcursul întregii sale vieți, Mitzura Arghezi a contribuit major la valorificarea și promovarea moștenirii literare și culturale pe care a preluat-o de la tatăl său, marele poet român Tudor Arghezi. Aceasta a susținut Muzeul Național al Literaturii Române în toate activitățile culturale organizate și desfășurate fie la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, al cărei custode a fost în ultimii 40 de ani, fie în cadrul evenimentelor organizate la sediul acestuia.

Mitzura Arghezi era internată, din luna septembrie, într-un cămin de bătrâni privat din sectorul 1 al Capitalei.

Domnica Teodorescu, cunoscută sub numele de scenă Mitzura Arghezi, s-a născut pe 10 decembrie 1924, în București.

Fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu), Mitzura Arghezi a studiat o perioadă pictura, a realizat ilustrații de cărți, iar, în 1948, ea și fratele său Baruțu au fost exmatriculați de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.

De asemenea, Mitzura Arghezi a studiat baletul cu balerina și coregrafa Floria Capsali și a dansat pe scena Teatrului Național din București, descoperind astfel și teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie, pe care l-a abandonat după doi ani și s-a transferat la Institutul de Teatru, potrivit cinemagia.ro.

Mitzura Arghezi a jucat în peste 100 de spectacole de teatru și 18 filme. A jucat pe scena Teatrului Național în spectacole ca „Ploșnița”, de Vladimir Maiakovski, „Minunata pantofăreasă”, de Federico García Lorca, „Gimnastică sentimentală”, de Vasile Voiculescu, „1907”, de Tudor Arghezi, „Seringa”, de Tudor Arghezi, „Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams. La Teatrul Național Radiofonic a jucat în „Neguțătorul de ochelari” și „Interpretări la cleptomanie”, o adaptare după Tudor Arghezi, „Rapsodia țiganilor”, de Mircea Ștefănescu, „Idolul și Ion Anapoda”, de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrică în cadrul emisiunii „De toate pentru toți”.

Debutul în cinematografie a avut loc în 1961, cu ecranizarea schiței lui Tudor Arghezi „Doi vecini”, în regia lui Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a jucat se numără „Furtuna” (1960), „Titanic vals” (1964), „Ultimul cartuș” (1973), „Eu, tu, și… Ovidiu” (1978), „Drumul oaselor” (1980), „Secretul lui Bachus” (1984), „Secretul lui Nemesis” (1987).

Mitzura Domnica Arghezi a fost aleasă de două ori în funcția de deputat român, în legislaturile 1996 – 2000 și 2000 – 2004, pe listele Partidului România Mare (PRM). Între anii 2005 – 2010 a fost membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune din partea PRM.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini de la înmormântare)