Piedone se apără cu niște hotărâri de Consiliu Local, în cazul tragediei de la Colectiv. Detaliul legal pe care îl IGNORĂ primarul sectorului 4

Primăria sectorului 4 continuă să se apere în scandalul tragediei de la clubul Colectiv, în urma căreia au murit până acum 32 de oameni și alte zeci sunt în stare gravă, arși, cu norme care îi dădeau dreptul să autorizeze activitatea clubului Colectiv în lipsa avizului de securitate anti-incendiu de la IGSU. Cu toate acestea, legi cu putere mai mare decât Hotărârile Consiliului Local sector 4 obligau patronii clubului Colectiv să obțină avizul de la IGSU.

Totuși, normele emise în sectorul 4 nu au ținut cont de aceste legi superioare din punct de vedere juridic și au lăsat pe dinafară acest aviz, din lista de acte necesare pentru obținerea acordului și autorizării de funcționare a unei firme. De asemenea, nici nu și-au exercitat atribuțiile de control în sectorul 4.

Astfel, primăria condusă de Cristian Popescu „Piedone” arată într-un comunicat de presă că prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 22 din 29 februarie 2012, care a modificat o hotărâre similară (nr. 55 din 28 august 2008), „printre actele necesare pentru obținerea acordului de funcționare nu se regăsește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor„.

„Rezultă așadar, că eliberarea acordului de funcționare nu era condiționată de existența acestei autorizații”, susține Primăria sectorului 4.

Într-adevăr, printre actele necesare pentru obținerea unei autorizații de funcționare și ale unui aviz de funcționare, Hotărârile Consiliului Local al Sectorului 4 nu prevăd și autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, ci doar: Cerere tip, BI/CI (asociat, administrator, reprezentant), Certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerțului, Actul Constitutiv sau Statutul societății comerciale, Certificatul Constatator în baza Legii nr.359/2004 -emis de Biroul Unic de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului pentru punctul de lucru, Dovada deținerii spațiului sau a structurii de vânzare de către agentul economic în care este specificat că spațiul este punct de lucru, Autorizația de mediu în cazul în care capacitatea restaurantului este mai mare de 100 de locuri, Declarația pe propria răspundere privind încadrarea pe tipuri a unităților de alimentație publică (declarație tip), Contract de salubrizare și ultima chitanță de plată, Acordul de funcționare conform H.C.L. Sector 4 nr. 22/29.02.2012, Dovada achitării taxei de eliberare a autorizației de funcționare.

„Mai mult, Autorizația de funcționare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica mențiuni că „Prezenta autorizație este valabilă cu respectarea condițiilor de funcționare prevăzute de lege […]””, mai arată Primăria Sectorului 4, arătând astfel că proprietarii clubului Colectiv se obligau prin solicitarea avizului de la Primărie să respecte și restul legilor din România, transferând practic asupra lor această responsabilitate și scoțând astfel Primăria din lanțul de responsabilitate.

În apărarea sa, Primăria lui Piedone mai citează și legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, arătând că declarația pe propria răspundere depusă de patronii unei firme include asumarea faptului că firma respectă „condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile precizate în declarația tip”.

Acest argument al Primăriei sectorului 4 este irelevant, pentru că legea respectivă nu include și asumarea prin proprie răspundere, din partea patronilor unei firme, a îndeplinirii condițiilor legale anti-incendiu.

Hotărârile locale, mai tari decât legile? Instanța supremă spune că nu

Nu este prima oară când Primăria sectorului 4 își justifică o activitate prin faptul că este ranforsată de niște hotărâri de Consiliu Local. La fel au stat lucrurile și cu ridicarea mașinilor parcate neregulamentar în sectorul 4, activitate desfășurată ani la rând, prin asocierea firmelor Euronautica Motors cu Autosal Expert. În mai 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat recursul în interesul legii cerut de Avocatul Poporului, arătând că o hotărâre de Consiliu Local nu poate să legifereze în contra sau fără să țină cont de o lege de rang superior.

În cazul ridicărilor de mașini, sancțiunea era prevăzută de Codul Rutier, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002, aprobată prin lege, însă nu apărea și în normele de aplicare ale legii respective. Prin hotărârea de Consiliu Local, Primăria sectorului 4 a venit și a legiferat peste o lege cu putere superioară, conform instanței supreme. Primăria lui Piedone a renunțat la activitatea de ridicat mașinile înainte de decizia instanței supreme, din ianuarie 2015.

Ce spun legile anti-incendiu

După cum a arătat gândul aici, patronii clubului Colectiv erau obligați prin lege să obțină avizul IGSU, intrând sub incidența legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinația firmei intra în categoria alimentație publică și locația avea peste 200 de metri pătrați (425mp).

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcțiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici și „clădiri sau spații amenajate în clădiri, având destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

De asemenea, o altă lege îi obliga pe patronii de la Colectiv să obțină avizul IGSU. La art. 30 al legii 307/2006 se arată că dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinației unei clădiri existente se face „numai după obținerea avizului sau a autorizației de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru a evita avizarea și IGSU și normele de securitate anti-incendiu foarte severe, patronii de la Colectiv au declarat ca obiect de activitate „bar și vânzare de băuturi alcoolice”, precum și o capacitate maximă a clubului de 80 de locuri pe scaun, în condițiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 și 500 de persoane.

Astfel, ei au evitat încadrarea locației la categoria „săli aglomerate” sau construcții în care se desfășoară spectacole și concerte, pentru care legea prevede obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum și foarte multe dotării de siguranță obligatorii.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe același nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafața ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 și în care se pot întruni simultan cel puțin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puțin 200 de persoane”, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, emis în 2013.