Occidentul s-a concentrat în ultimul an pe amenințarea tot mai mare din partea Rusiei. Terorismul era o problemă reală, dar controlabilă. Noua postură de agresiune militară a Moscovei împotriva Ucrainei și nu numai era considerată o amenințare mai serioasă.
Dar printr-o serie de atacuri coordonate, gruparea Stat Islamic (SI) a adus din nou terorismul în centrul agendei internaționale, o schimbare cu implicații ce ar putea dura ani de zile, comentează WSJ. Iar Rusia, în loc de inamic înarmat nuclear, s-a prezentat ca un partener, având un plan pentru combaterea acestei amenințări.
Strategia Moscovei – de a susține regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, cel puțin temporar, ca modalitate optimă de a învinge SI – a fost inacceptabilă pentru Statele Unite și, până acum, și pentru Franța, care a fost unul dintre cei mai duri critici internaționali ai lui Assad. Această poziție s-ar putea schimba însă.
Atentatele de vineri de la Paris au crescut considerabil miza geopolitică a Siriei, în condițiile în care cei aproape cinci ani de război din țară au trimis sute de mii de refugiați în Europa. Acestea vor intensifica cu siguranță eforturile militare și diplomatice din această țară, consideră WSJ. Cu toate acestea, puterile occidentale, în special SUA, ezită să trimită trupe în Siria, pe fondul experiențelor din Irak și Afganistan.
Atacurile au fost comparate cu cele de la 11 septembrie 2001, de la New York și Washington, dar europenii nu au aceeași putere militară ca SUA, astfel că reacția Washingtonului este esențială. Președintele american Barack Obama a promis duminică, la summitul G20 din Turcia, că va consolida campania militară condusă de SUA împotriva SI, dar și eforturile diplomatice pentru soluționarea politică a conflictului sirian. Obama a discutat despre conflictul din Siria și cu președintele rus, Vladimir Putin, dar nu intenționează totuși să schimbe dramatic strategia SUA.
Moscova ar spera că va exista un acord prin care cooperarea pe tema Siriei să ducă la reducerea sancțiunilor impuse Rusiei de Occident din cauza conflictului din Ucraina. Însă unii analiști se tem că o coaliție cu Moscova ar putea consolida regimul Assad, ceea ce i-ar determina pe sunniți să susțină gruparea SI.
Atentatele de la Paris, care au avut loc după cele de la Ankara și Beirut și doborârea unui avion rusesc în Egipt, au confirmat de altfel abilitatea grupării SI de a acționa în afara teritoriului pe care îl ocupă în Irak și Siria.
În aceste condiții, președintele Comisiei de Informații din Senatul SUA, republicanul Richard Burr, a declarat pentru CBS că speră ca președintele francez Francois Hollande să invoce Tratatul NATO pentru formarea unei noi coaliții antiteroriste, așa cum au făcut SUA după atentatele din 11 septembrie 2001.
Între timp, Parisul se pregătește să tripleze numărul avioanelor din Orientul Mijlociu pentru operațiuni împotriva SI. Oficiali francezi au declarat că portavionul Charles de Gaulle, care transportă 24 de avioane de război, era deja pregătit să părăsească portul.
În Europa, atentatele ar urma să genereze noi controverse privind imigrația și reintroducerea controalelor sistematice la frontiere, în unele locuri. De asemenea, Guvernele vor avea de făcut alegeri dificile între respectarea drepturilor omului și intensificarea monitorizării.