„Lipsa unei dezbateri publice referitoare la aceste chestiuni importante pentru independența justiției este de natură a slăbi democrația din România”, consideră liderii MEDEL.
Aceștia s-au declarat „șocați” de faptul că CSM a cosiderat că declarația generalului SRI Dumitru Dumbravă – „instanțele reprezintă un câmp tactic pentru SRI” – nu afectează independența justiției.
„Încă și mai șocant este că CSM a folosit la deliberări note clasificate ale SRI, prin care acesta își explică implicarea în procedurile judiciare. Utilizarea acestor note inaccesibile publicului îngrădește dreptul cetățenilor români la un proces echitabil și aruncă și mai multă îndoieală asupra independenței justiției din România”, se arată în textul rezoluției.
MEDEL consideră foarte important ca toate legile, regulamentele și convențiile referioare la administrarea justiției trebuie să fie accesibile publicului. Ei consideră inadmisibil faptul că nici judecătorii nu au acces la informațiile care privesc relația dintre procurori și serviciile secrete sau la modul în care serviciile operează în instanțe, unde nici măcar nu ar trebui să fie prezente. Acest fapt ridică serioase probleme în ceea ce privește modul de administrare a justiției în România.
Magistrații europeni amintesc cât de necesară este transparența absolută în sistemul judiciar și rolul de garant al independenței și transparenței pe care îl are CSM. Aceste premise sunt fundamentul încrederii publicului în justiție.
Un alt punct atins de MEDEL este neelucidarea existenței unor agenți acoperiți printre magistrați. În rezoluție se amintește problema Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care nu a furnizat informații privind activitatea de verificare a declarațiilor magistraților că nu sunt agenți acoperiți ai vreunui serviciu secret.
MEDEL a atras atenția și asupra faptului că SRI a recunoscut în raportul de activitate pe anul 2014 că acționează permanent pentru a examina calitatea și consistența informației care ajunge la parchete, dar și acuratețea argumentației juridice și, respectiv, relevanța probelor.
O ingrijorare suplimentara pentru magistratii europeni a fost provocata de recunoasterea SRI-ului din raportul de activitate pe anul 2014 ca acest serviciu de informatii actioneaza permanent pentru a examina calitatea si consistenta informatiei adresate parchetelor, acuratetea argumentatiei juridice si, respectiv, relevanta probelor. Acest lucru este interzis de lege.
Magistrații europeni consideră că lipsa dezbaterii publice, ezitarea mass media de a discuta și investiga aceste aspecte importante și reacțiile sporadice ale societății civile slăbesc democrația din țara noastră. MEDEL amintește și de legea „Big Brother”, care a fost adoptată fără nicio dezbatere publică sau parlamentară și cu o reacție insuficientă a societății civile și a mass media.
MEDEL face apel către autoritățile române competente pentru a clarifica aspectele privind implicarea serviciilor secrete în justiție.
Magistrații europeni afirmă că vor susține în continuare demersurile judecătorilor și procurorilor români pentru apărarea independențe justiției și că vor informa instituțiile europene despre situația gravă din România.
Reprezentantul României la întâlnirea de la Chișinău a fost Diana Gibrovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.