Franța și Rusia convin să coopereze în lupta împotriva Statului Islamic

Președinții rus și francez au convenit, la o cină de lucru, să lupte împotriva SI și să protejeze grupările armate locale care luptă împotriva grupării jihadiste. Până de curând Occidentul acuza Moscova că atacă rebeli ostili președintelui sirian Bashar al-Assad.

„Vom crește (nivelul) schimburilor de informații și de informații secrete de orice natură, mai ales între forțele noastre”, a declarat François Hollande în fața presei, la Kremlin. „Atacurile aeriene contra Daech (acronimul arab al SI) vor fi intensificate și vor face obiectul unei coordonări în vederea creșterii eficienței lor mai ales împotriva transporturilor de petrol”, a anunțat el.

„În al treilea rând, forțele care luptă împotriva Daech și grupărilor teroriste nu trebuie să fie vizate de către avioanele noastre; trebuie să atacăm grupările teroriste și Daech”, a adăugat Hollande.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Vladimir Putin a anunțat, la rândul său, că Rusia este pregătită să ofere „o contribuție practică la formarea unei coaliții antiteroriste foarte largi, și anume a unui front antiterorist sub egida ONU”.

În ceea ce privește soarta lui al-Assad, pozițiile nu au avansat absolut deloc. Președintele rus refuză în continuare să se ralieze Occidentului, care îl consideră pe președintele sirian vinovat de cei aproape cinci ani de război civil și vor ca acesta să plece de la putere.

„Soarta președintelui Siriei trebuie să fie 100% în măna poporului sirian. Singura armata capabilă să lupte împotriva SI este armata siriană a lui Bashar al-Assad”, a spus liderul de la Kremlin.

François Hollande a evocat ideea încredințării puterii executive unui Guvern independent de uniune națională, pe perioada unei tranziții către alegeri.

– Maraton diplomatic

Moscova a constituit o etapă importantă a maratonului diplomatic al președintelui francez, care încearcă să se concentreze asupra luptei împotriva grupării SI, vinovată de atacurile comise la Paris pe 13 noiembrie, soldate cu 130 de morți.

Statul Islamic a revendicat, de asemenea, doborârea pe 31 octombrie, în Sinaiul egiptean, a unui avion charter cu turiști ruși, soldată cu 224 de morți.

În afară de vizitele la Washington și Moscova, François Hollande a făcut apel la solidaritatea europeană. Germania s-a oferit să participe la misiuni de protejare, de recunoaștere și de logistică în cadrul operațiunilor de luptă împotriva SI atât în Siria, cât și în Irak.

În pofida faptului că Putin s-a declarat pregătit să lupte împotriva unui „inamic comun”, „marea coaliție” anti-SI dorită de către președintele francez are însă puține șanse să fie creată, din cauza unor reticențe și tensiunilor de pe teren.

Tonul a urcat marți între Moscova și Ankara – membră NATO -, după doborârea unui bombardier rusesc de către forțele turce, care l-au acuzat că a încălcat spațiul aerian turc.

Putin a făcut din nou, joi seara, declarații dure împotriva turcilor, pe care i-a acuzat că se fac că nu văd traficul de petrol provenind din zone aflate sub controlul SI.

Hollande a apreciat că incidentul „eminamente regretabil” al doborârii avionului îndeamnă mai mult ca niciodată la o mai bună coordonare care să nu piardă din vedere obiectivul principal, și anume „lupta împotriva Daech”.

„Este esențial, în această zonă și în această perioadă, să se evite orice risc și orice nou incident și să prevină această escaladare”, a apreciat el.

Putin a îndemnat Washingtonul la vigilență. „Suntem pregătiți să participăm la o coaliție condusă de Statele Unite. Dar bineînțeles că incidente ca cel al distrugerii avionului nostru și moartea oamenilor noștri (…) sunt absolut inacceptabile”, a spus el.

Vladimir Putin și François Hollande urmează să se reîntâlnească luni, la Paris, la deschiderea Conferinței mondiale pe tema modificărilor climatice (COP21), la care participă aproximativ 140 de șefi de stat și de guverne.