Gazprom și cinci companii europene, E.ON, BASF, OMV, ENGIE și Royal Dutch Shell, au semnat în septembrie un acord de principiu pentru dublarea capacității gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia și Germania via Marea Baltică, la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
Gazprom a anunțat miercuri că oprește livrările de gaze către Ucraina, în timp ce autoritățile de la Kiev au replicat că pot găsi gaze mai ieftine în altă parte.
Scrisoarea, trimisă joi și semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenție de autoritățile de reglementare și cere dezbaterea problemei la summitul UE care va avea loc în decembrie, relatează Reuters.
„Poziția Comisiei Europene referitoare la proiectul Nord Stream II va influența în mod esențial percepția asupra politicii externe și de securitate a UE, între principalii aliați și partenerii tradiționali”, se arată în scrisoare.
Liderii mondiali au cerut Moscovei și Ankarei să evite escaladarea tensiunilor, după doborârea unui avion rusesc de către Turcia, membră a NATO.
Relațiile Rusiei cu Uniunea Europeană și Ucraina au fost nesigure de la anexarea Crimeei de către statul rus, în luna martie a anului trecut.
Extinderea Nord Stream pentru creșterea livrărilor de gaze direct către Germania ar putea avea consecințe serioase pentru Ucraina și statele UE.
„Menținerea rutei de transport al gazelor prin Ucraina este în interesul strategic al UE în ansamblul ei, nu doar din perspectiva securității energetice, dar și pentru consolidarea stabilității în Europa de Est”, se arată în scrisoare.
Comisia Europeană vrea reducerea dependenței blocului comunitar de Rusia, care asigură aproximativ o treime din necesarul energetic al UE.
Executivul UE a anunțat deja că va analiza proiectul de extindere a Nord Stream pentru a vedea dacă respectă legislația UE și că prioritară este diversificarea furnizorilor și menținerea statutului Ucrainei de țară de tranzit pentru gaze.