Cererile de grațiere ale Monicăi Iacob-Ridzi și lui Gheorghe Mencinicopschi, respinse de președintele Iohannis

Cererea de grațiere a Monică Iacob-Ridzi a fost depusă la finalul lunii mai, în timp ce Gheorghe Mencinicopschi a cerut grațierea la finalul lunii martie. După analizarea acestora și avizele venite de la Ministerul Justiției, Klaus Iohannis a decis să respingă ambele cereri de grațiere, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Doctorul Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, execută din 8 august 2014 o pedeapsă de opt ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a ICA. În același dosar, Dan Voiculescu a primit 10 ani de închisoare, iar fostul ministru Sorin Pantiș șapte ani de închisoare.

În luna martie a acestui an, Gheorghe Mencinicopschi i-a trimis președintelui Klaus Iohannis o cerere le grațiere, în dosar fiind incluse documente medicale care ar arăta că acesta suferă de mai multe afecțiuni grave. De altfel, în vara acestui an Gheorghe Mencinicopschi a fost internat la Institutul pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” Fundeni, fiind adus de la Penitenciarul Rahova din cauza unor probleme cardiace.

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie 2015, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat atunci la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, dar din cauza stării sale de sănătate a fost transferată, în 2 martie, în baza unei solicitări de internare, la Spitalul Penitenciar Jilava. Ulterior, ea a fost reîncarcerată la secția exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.

În 26 martie, fostul ministru al Tineretului și Sportului a depus o cerere, care a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov, pentru întreruperea executării pedepsei, motivând că suferă de numeroase afecțiuni medicale, printre care trombofilie și leuconeutropenie. Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condițiile în care stau deținuții, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit și că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.

De asemenea, în 28 mai, soțul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroșani Tiberiu Iacob Ridzi, anunța că a depus o cerere de grațiere în numele soției sale, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât și situația celor doi copii ai cuplului. Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiță de un an și șapte luni și un băiat în vârstă de cinci ani. În susținerea cererii de grațiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care și o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunității scăzute, orice infecție pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.

Administrația Prezidențială arăta atunci că urmează să analizeze dosarul, care cuprinde cinci bibliorafturi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplinește condițiile de înregistrarea ca și cerere de grațiere. Potrivit procedurilor, după înregistrarea la Administrația Prezidențială, dosarul ajunge la Ministerul Justiției, care trebuie să dea un aviz.

Între timp, Monica Iacob Ridzi și-a retras de la Tribunalul Ilfov cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, iar instanța a luat act, în 16 septembrie.

În aceeași zi, Monica Iacob Ridzi scria pe blogul său că a renunțat la cererea de întrerupere a executării pedepsei aflată pe rolul Tribunalului Ilfov, dar că va depune o cerere la Cluj, în speranța că acolo va întâlni „medici corecți”.

Ea a mai arătat că, deși medicii care au consultat-o i-au prescris să urmeze anumite proceduri și să facă anumite investigații, pe care nu le putea face nici în penitenciar, nici în vreun spital, „aceste recomandări au fost «uitate» în concluziile expertizei”.

„Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de «certitudine științifică» a conținutului lor și sunt de natură să inducă în eroare instanța cu privire la situația mea reală, motiv pentru care am decis să renunț la cererea de întrerupere a executării pedepsei”, susținea Ridzi.

De asemenea, ea i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să îi accepte cererea de grațiere.