Un laureat al premiului Nobel a murit la vârsta de 74 de ani

Informația a fost confirmată de Universitatea Texas din orașul american Dallas, al cărei decan a fost Alfred Gilman. Cercetătorul american a primit premiul Nobel pentru medicină pentru descoperirea „proteinelor G și a rolului pe care acestea îl joacă în transmiterea semnalelor în interiorul celulelor”, potrivit comitetului Nobel.

Alfred Gilman a murit din cauza unui cancer pancreatic. A fost căsătorit cu Kathryn Hedlund, cu care avea trei copii.

Proteinele G sunt situate la nivelul membranelor celulare și sunt implicate în transmiterea mesajelor hormonale. Rolul proteinelor G este acela al unui întrerupător. Fixate la nivelul feței interne a membranelor fiecărei celule, ele regularizează transferul de semnale biologice de la receptorii din membrane spre mecanismele efectoare, situate în interiorul celulelor. Astfel, un număr foarte mare de receptori (de adrenalină, de histamină, de hormoni tiroidieni, de prostaglandine, de opiacee) își transferă semnalele – ordinul pe care sunt însărcinate să îl propage în interiorul celulelor cu scopul de a obține un efect biologic specific – grație proteinelor G.

În anumite situații patologice, acest „întrerupător” funcționează defectuos sau nu funcționează deloc.

Astfel, în cazul holerei, bacilul vinovat de declanșarea bolii secretă o substanță toxică, toxina holerică, care modifică proteina G situată la nivelul intestinului, provocând episoade diareice severe. Modificată de acea toxină, proteina G rămâne constant în fază activă, iar intestinul, în loc să absoarbă sărurile și lichidele, așa cum face de obicei, le elimină într-o manieră accelerată.

De asemenea, specialiștii consideră că este foarte posibil ca funcționarea proteinei G să fie alterată și de alte patologii frecvente, precum maladia Alzheimer, poliartrita reumatoidă, hipertensiunea arterială, ateroscleroza și anumite tipuri de cancer.

De curând, genele care codează proteina G au fost izolate și reproduse. Această reușită a oamenilor de știință ar putea permite descoperirea unor noi metode terapeutice: medicamentele de semnalizare. Cercetătorii vor trebui însă să descopere natura exactă a „curentului electric” declanșat de acest „întrerupător” și să descifreze fenomenele ce permit moleculelor (hormoni, neurotransmițători, factori de creștere) produse de glande, nervi și diverse țesuturi să își transmită ordinele prin intermediul receptorilor lor, situați la suprafața anumitor tipuri de celule specifice.