Două luni de la Colectiv, tragedia care a marcat anul 2015

În seara de 30 octombrie 2015, într-o vineri, un incendiu izbucnea în clubul Colectiv din Capitală, la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care își lansa un nou album în prezența mai multor prieteni, jurnaliști, fotografi, altor muzicieni și a sute de fani. Show-ul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse și apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acest s-a dovedit însă complet ineficient, focul întinzându-se și cuprinzând tot tavanul în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, în timp ce sutele de oameni din local se îndreptau, inițial în ordine, spre ieșire.

Au urmat panica și haosul. Oamenii au început să cadă intoxicați, iar cei care erau în spate a trebuit să treacă de trupurile lor ca să ajungă la ieșire. Dintre cei care au ajuns, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanței care au intervenit, alături de medici și asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puținele ambulanțe care au fost la început au fost preluați cât mai mulți răniți, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.

Autoritățile au anunțat atunci 26 de morți. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniți care au ajuns la spital, au fost internați 147, aproape 100 fiind în stare critică și gravă.

Acum, la două luni de la dezastru, bilanțul indică 63 de persoane care și-au pierdut viața, ultimul deces fiind în 21 decembrie. În spitalele din Capitală au murit 24 de răniți, iar dintre cei 39 duși în spitale din străinătate au murit 12. În prezent, în spitalele din București se mai află patru răniți, unul fiind în stare critică, iar în străinătate mai sunt internați 19, toți în stare stabilă.

Printre cei care și-au pierdut viața în incendiu au fost Adrian Rugină, toboșarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf și blogger, care, după ce au ieșit din club, s-au întors pentru a-i scoate și pe alții, jurnalista și fotografa Teodora Maftei, care supraviețuise unui număr de șapte operații, dintre care trei pe creier, dar și instrumentiștii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Țelea și Mihai Alexandru (chitariști).

De la șoc la revoltă în București și în toată țara

Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări și flori. Printre ei au fost președintele Klaus Iohannis, premierul Marii Britanii, David Cameron, președintele Poloniei, ambasadorul Franței, reprezentanții Casei Regale și arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.

Guvernul a declarat trei zile de doliu național, în 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie. Un marș al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanți, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piața Universității până la Colectiv.

După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieșit în stradă, în Capitală și mai multe orașe din țară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a scos la iveală un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar și carențe în rândul serviciilor de intervenție, puse tot pe seama corupției.

În seara de 3 noiembrie, ieșeau în stradă zeci de mii de oameni. Scandau „corupția ucide” și cereau demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil și pentru moartea polițistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, și a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizației pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

În ziua următoare, Victor Ponta își depunea mandatul, iar Piedone își dădea demisia. Guvernul a fost înlocuit cu unul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș.

Condițiile din spitale, criticate de presă, apărate de Ministerul Sănătății. După două luni se admite că acestea au crescut riscul de infectare pentru pacienți

Răniții din Colectiv au fost duși la 11 spitale din Capitală, unde medicii aflați de gardă au rămas alături de ei și în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici și asistente veniți în afara programului să dea o mână de ajutor. Ministerul Sănătății a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată țara.

Din prima noapte, în care au fost internați aproximativ 150 de răniți din Colectiv, mai multe persoane și firme au mers în spitale să aducă apă și ceai pentru medici și rudele pacienților, dar și să pună la dispoziția spitalului echipamente și materiale. Ministerul Sănătății a anunțat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donație, dar acestea să fie centralizate și distribuite corespunzător prin Unifarm.

Ulterior, au venit la București medici din Franța, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniți și a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate.

În presă au apărut critici privind condițiile de care dispun spitalele românești pentru pacienții arși în stare critică, în condițiile în care aceștia sunt cei mai expuși riscului de infectare, iar Ministerul Sănătății a susținut în continuare că spitalele au toate echipamentele și materialele necesare.

Un raport dat publicității de minister acum, după două luni, arată însă probleme atât la nivelul spațiului, cât și al personalului din spitalele bucureștene unde au fost tratați răniții din Colectiv. Raportul a fost întocmit după verificări cerute de Ministerul Sănătății și făcute de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Direcția de Sănătate Publică (DSP) București în cele 11 spitale.

Potrivit raportului, cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt – zece ori.

Probele microbiologice au relevat în rândul răniților de la Colectiv cazuri de infecție cu germeni multirezistenți regăsiți frecvent în infecții nosocomiale, tipic pentru bolnavii cu arsuri extinse, supuși unui număr mare de manevre medicale.

Raportul arată că nu au fost cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria. Dimpotrivă, prin efortul lor, medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților.

Însă, în spitale lipsește sau este insuficient personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru unul – doi pacienți în stare critică) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.

Dintre cele 11 spitale, șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților cu arsuri, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. În plus, izolarea pacienților din Colectiv în secții de ATI special dedicate a fost posibilă în doar șase spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic.

Dosar penal pentru ucidere din culpă: Acuzați – patronii clubului și pirotehnistul care a instalat artificiile

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă inițial de Parchetul Tribunalului București a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care face cercetări pentru ucidere și vătămare corporală din culpă.

Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii, principala cauză a decesului ar fi intoxicația cu fum, monoxid de carbon și gaze toxice.

Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu -, care au fost arestați preventiv în 3 noiembrie și pe bunurile cărora a fost pus sechestru. În 21 decembrie, Gancea și Mincu au fost plasați în arest la domiciliu.

Potrivit PICCJ, „incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

De asemenea, au fost puși sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela și Cristian Niță, și pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceștia au mai fost arestați, în 8 noiembrie, și plasați în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spațiu deschis, conform instrucțiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a și acționat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceștia „trebuiau și puteau să prevadă că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiții improprii și riscante, fără luarea măsurilor de siguranță adecvate, aspect care intra în atribuțiile lor de pirotehniști”. Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela și Cristian Niță au distrus și sustras documente care constituiau probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările, arătau procurorii. Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soții Niță sunt cercetați pentru favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Piedone, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu

Procurorii anticorupție au deschis la rândul lor un dosar privind modul în care a fost autorizat clubul Colectiv, în acest dosar fiind puși sub acuzare fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone și angajate ale primăriei.

Primăria Sectorului 4 a emis acord și autorizație de funcționare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind respectarea normelor de prevenirea și stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. clubul a fost autorizat în baza unei declarații pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activitățile desfășurate în local și capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declarația pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autoritățile competente să elibereze autorizația de funcționare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanții aveau obligația legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone și pe Aurelia Iofciu și Luminița Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizației.

Conform anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispozițiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcționare și autorizația de funcționare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfășurării activității de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

Piedone și cele două angajate au fost arestați în 7 noiembrie, de Tribunalul București, și puși în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel.

În același dosar, anchetatorii au extins urmărirea penală față de Piedone, pentru noi fapte de abuz în serviciu și fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor.

De asemenea au fost extinse cercetările și față de Aurelia Iofciu, șef Serviciu autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, și de Ramona Sandra Moțoc, funcționar în cadrul aceluiași serviciu, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la fals intelectual, în legătură cu această autorizare.

În prezent, Piedone este cercetat sub control judiciar pe cauțiune.

Doi ofițeri ai ISU București care au făcut controale în Colectiv, trimiși în judecată. Conducerea inspectoratului le cere daune

Tot pentru abuz în serviciu au fost puși sub acuzare de procurorii militari ai DNA și trimiși în judecată ofițerii ISU București Antonina Radu și Petrică George Matei.

Procurorii militari din DNA arată că aceștia, deși au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej și nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidență de către ISU București, ca funcționând fără aviz sau autorizație de securitate la incendiu, așa cum erau obligați de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajați ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obținerea avizului PSI.

Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situații de urgență de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajații instituțiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu știința șefilor.

Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duși cu propunere de arestare, nota că „este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparținând acestei instituții masiv sponsorizate și eventual sancționat drastic de aceștia”.

Totodată, judecătorul vorbea și despre o „practică încetățenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlați, practică existentă la scară largă la diferite instituții de control”, care „nu poate să nu fie în atenția șefilor ierarhici ai celor doi inculpați la toate palierele, unii dintre aceștia susținând cu seninătate că nu au avut cunoștință de faptele celor doi, că nu au fost informați, (…) alții cerând note explicative”.

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei și plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanța motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani și un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată și Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curții Militare de Apel.

ISU București-Ilfov s-a constituit parte civilă în procesul căpitanilor Antonina Radu și Petrică George Matei, trimiși în judecată în 4 decembrie, cărora le cere daune de peste 29.000 de lei pentru intervenția la incendiul din Colectiv.

La scurt timp după incendiu, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU București nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activității care se desfășura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, în presă au apărut informații potrivit cărora instituția a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârșitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanți și i se cerea un punct de vedere.

În urma aparției informațiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgență la ISU București, dovedindu-se că instituția primise adresa și dăduse și un răspuns. În urma controlului, șefii ISU București-Ilfov – inspectorul șef colonel Mihai Mirel Guță, prim-adjunctul Orlando Schiopu și adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendați din funcții.

Premierul Dacian Cioloș i-a cerut secretarului de stat Raed Arafat un plan de reformă și restructurare a ISU.

Localuri și instituții de cultură, închise. Legea antifumat, adoptată după incendiul din Colectiv

ISU București și celelalte inspectorate din țară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri și în alte spații publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală și din mai multe județe au fost închise până în 18 noiembrie. S-a constatat că instituții de cultură importante precum Castelul Peleș, Ateneul Român, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca funcționează fără autorizație de securitate la incendiu din partea ISU. Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizație ISU pentru că nu a fost recepționată.

Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, au fost sigilate localuri, spații comerciale și săli de spectacole. Case de cultură și alte spații de spectacole din toată țara și-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcționau 1.800 de spații comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.

După controalele privind siguranța la incendiu, au urmat măsurile de siguranță la cutermur.

În 17 noiembrie, a fost promulgată de președinte legea care prevede interzicerea desfășurării de activități în spațiile comerciale precum magazine, săli de spectacole și structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai în Capitală au fost notificați să-și înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puțin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancționați cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat în această situație, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.

În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracție, cluburile, dar și magazine și alte spații au fost pe rând închise.

Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roșie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX al reprezentanților Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.

În urma incendiului din Colectiv a fost promovată și o altă măsură – interzicerea fumatului în spațiile publice, cuprinsă într-un proiect de lege inițiat de deputatul PSD Aurelia Cristea, pentru care și-au exprimat sprijinul mai multe ONG-uri. Proiectul Legii privind interzicerea fumatului în spațiile publice a fost intens dezbătut de opinia publică înainte de a fi adoptat de Parlament, în 15 decembrie, și mai ales după. În prezent, proiectul este contestat la Curtea Constituțională, de 33 de senatori.

Tragedia din Colectiv a marcat anul 2015, a cutremurat România, a scos la iveală corupția, a adus un nou guvern. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor fi urmate de altele, mai profunde, în 2016.