Marile mize ale schimbărilor din Justiție în 2016. Prima mutare: noua conducere a CSM

Noul an poate aduce schimbări majore la vârful sistemului românesc de justiție, care vor da naștere ca în fiecare astfel de ocazie unor disensiuni și dispute, dat fiind faptul că liderii politici au un cuvânt de spus, procedural, în aceste numiri și în susținerea lor, mai mult sau mai puțin formală. La începutul anului, Consiliul Superior al Magistraturii își alege noii lideri – președintele și vicepreședintele – dintre membrii săi, procedură care are loc anual. Judecătorul Mircea Aron, care și-a depus candidatura pentru președinția CSM, arată în proiectul său de management că va propune modificarea procedurii de numire a șefilor DNA și Parchetului General, eliminând din joc ministrul Justiției – inițiativă care a stârnit dezbateri aprinse în vara anului trecut, când s-a aflat că a fost discutată. În primăvară, în luna mai, expiră mandatele șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, precum și al Procurorului General al României, Tiberiu Nițu. Aceștia ar putea fi menținuți în funcții, având acest drept, pentru că se află la primul mandat de 3 ani, sau ar putea fi schimbați.

Apoi, începând din iulie și până în septembrie, la Curtea Constituțională expiră mandatele a trei judecători, printre care și cel al președintelui Augustin Zegrean, fiind nevoie de înlocuirea lor. Tot aici trebuie găsit și un înlocuitor pentru Toni Greblă, care a părăsit CCR în urmă cu aproape un an, fiind trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență. De asemenea, tot la toamnă expiră și mandatele șefilor instanței supreme – președintele Livia Stanciu și vicepreședinții Ionuț Matei și Cristina Tarcea. Livia Stanciu nu mai are dreptul la un nou mandat, aflându-se deja la al doilea.

Tot la toamnă, în noiembrie-decembrie, vor avea loc și alegerile noilor membri ai CSM, care își încep mandatul de 6 ani din 2017. Candidaturile, stabilite în adunările generale ale instanțelor și parchetelor din întreaga țară, trebuie validate de Senat.

Noi șefi la CSM. Candidatul Mircea Aron propune schimbarea procedurii de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General

Procedura anuală de alegere a conducerii CSM este anunțată pentru ședința de miercuri, 6 ianuarie. Președintele și vicepreședintele CSM se aleg dintre membrii CSM, aceștia având dreptul la un singur mandat în aceste funcții. În prezent, președintele CSM este judecătorul Marius Tudose, iar vicepreședinte este procurorul Bogdan Gabor.

Până la sfârșitul anului, conform site-ului CSM, pentru preluarea acestor funcții și-au depus candidatura doi magistrați: judecătorul Mircea Aron pentru funcția de președinte și procurorul Luminița Palade, pentru funcția de vicepreședinte.

În proiectul de management depus de judecătorul Aron, acesta arată că unul dintre planurile sale la conducerea CSM este modificarea procedurii de numire a procurorilor șefi ai DNA, DIICOT și Parchetului General, precum și a adjuncților acestora – mărindu-le mandatul de la 3 la 4 ani și eliminând din procedura de numire pe ministrul Justiției, care în prezent este cel care propune acești șefi de parchete, iar președintele României este cel care îi numește în funcție, cu avizul consultativ al CSM.

Procedura propusă de Aron, și care a stârnit dezbateri aprinse în vara anului 2015, atunci când s-a aflat că CSM și fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc au discutat pe ascuns despre ea, prevede ca CSM să fie cel care propune procurorii șefi ai DNA, DIICOT și Parchetului General, precum și pe adjuncții acestora, iar președintele României să fie cel care îi numește, astfel ministrul Justiției nemaiavând nicio atribuție în acest sens. Mandatele lor ar urma să crească de la 3 la 4 ani, iar condiția vechimii în funcția de procuror ar urma să crească de la 10 la 12 ani.

De asemenea, procedura de revocare a acestor șefi de mari parchete ar urma să depindă tot de CSM, chiar dacă este decisă oficial de Președintele României. Astfel, conform proiectului de modificare a legii privind statutul magistraților (303/2004), revocarea din aceste funcții de conducere ar urma să se facă la propunerea CSM, care se poate sesiza în trei feluri: din oficiu, la cererea unei treimi din membrii săi sau la cererea a două treimi din membrii adunării generale a magistraților de la unitatea de parchet al cărei șef este vizat.

Motivarea lui Mircea Aron pentru aceste modificări: „Pentru independența sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai importante funcții de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum și revocarea din aceste funcții de conducere să se realizeze de Președintele României la propunerea CSM, într-o modalitate similară numirii în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât atribuția esențială de selectare a persoanei nominalizate să aparțină reprezentanților autorității judecătorești, nu puterii executive”.

Aron arată că propunerea, susținută de Plenul CSM, respectă raportul MCV pe 2015 al Comisiei Europene, care a considerat că modificarea acestei proceduri de numire este o prioritate a anului 2015 pentru sistemul judiciar din România.

Sistemul actual de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General este ca ministrul Justiției să îi propună, cu avizul consultativ al CSM, iar Președintele României să îi numească în funcție. Această procedură a dat naștere întotdeauna unor ciocniri și înțelegeri netransparente între „palate” – Președinție și Guvern (care are ministrul Justiției). În 2013, a avut loc un „troc politic” între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta. Astfel, fără vreun anunț prealabil și fără o procedură transparentă, cei doi au convenit ca Laura Codruța Kovesi să fie numită șefa DNA, iar Tiberiu Nițu Procuror General, șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Tot atunci, a fost propusă de Băsescu și numită șefă a DIICOT Alina Bica, în prezent inculpată în mai multe dosare de corupție și prietenă a Elenei Udrea. CSM a avizat aceste propuneri, deși cu câteva luni înainte îi dăduse aviz negativ lui Tiberiu Nițu, propus de Ponta, prin ministrul Justiției de atunci – Mona Pivniceru, și respins de Băsescu.

De altfel, acest troc s-a făcut în absența unui ministru plin al Justiției, după ce Mona Pivniceru a demisionat, iar interimatul a fost preluat chiar de premierul Victor Ponta. Astfel, negocierea șefilor de mari parchete s-a făcut direct între președinte și prim-ministru, care era și ministru al Justiției. Ulterior, Ponta l-a numit ministru al Justiției pe Robert Cazanciuc.

Șefi noi la DNA și Parchetul General, la primăvară?

În luna mai, mandatele de șefi ai DNA și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție le expiră Laurei Codruța Kovesi, respectiv lui Tiberiu Nițu. Numiți în 2013 prin trocul politic descris mai sus, cei doi au posibilitatea unui nou mandat, dacă ministrul Justiției îi propune din nou (în măsura în care nu se modifică până atunci procedura de numire, așa cum intenționează CSM).

Păstrarea sau schimbarea din funcție a lui Kovesi a născut deja primul scandal din mandatul ministrului Justiției, Raluca Prună. Astfel, într-o serie de trei interviuri la publicații diferite, ea a dat de înțeles că ar păstra-o în funcție pe Kovesi, apoi că schimbarea ei ar fi un lucru bun, apoi din nou că ar menține-o în fruntea DNA.

„Ar fi neserios din partea mea să mă lansez în speculații cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, ca principiu, am spus că legea dă posibilitatea reînvestirii unei persoane, însă iarăși cred că societatea românească este, la acest moment, destul de antagonică și cred că o procedură – vorbesc ca principiu – de reînvestire a unei persoane care a făcut dovada unei bune administrări, dovadă de integritate și profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părți din societate”, a declarat Raluca Prună într-un interviu pentru România Liberă, spunând totodată că va promova o procedură de selecție cât mai transparentă pentru șefii marilor parchete.

Afirmația a fost interpretată de o parte din presă drept un semnal că noul ministru se gândește la schimbarea din funcție a lui Kovesi.

Prună a revenit însă într-un interviu pentru Hotnews, chiar a doua zi: „Cred că s-a înțeles greșit. Eu nu sunt aici nici să mulțumesc o parte a societății, nici pe toată lumea. (…) Ce am declarat ieri, dar din păcate nu s-a înțeles foarte bine, am spus că suntem o societate antagonizată, în care există suspiciuini. Asta este percepția pe care o am eu. Și că în aceste condiții este greu să aplici procedura care este prevăzută de lege și care permite reînvestirea unei persoane, în cazul de față procurorul șef al DNA. În mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei instituții care, sigur, fără să intrăm în detalii de statistică, sunt de necontestat, într-o societate normală ai putea reînvesti această persoană fără nici o problemă. Am spus ieri că nu înțeleg la acest moment să intru în detaliile – voi reînvesti, nu voi reînvesti – pentru că, o dată, sunt la început de mandat și apoi, strategic vorbind, chiar în situația în care decizia mea ar fi să reînvestesc, nu exclud acest lucru, pentru că este foarte posibil să fac asta, îmi dă voie legea, și înțeleg să folosesc tot ce legea îmi dă voie să fac, chiar dacă aș decide acest lucru nu înțeleg să spun la acest moment. Mă voi decide, nu știu, în aprilie, mandatul expiră la jumătatea lunii mai”.

Kovesi s-a bucurat de mai multe mesaje de susținere din partea SUA, cel mai explicit venind în Senatul american, la audierea noului ambasador în România, Hans Klemm, în iulie 2015. Atunci, senatorul Ron Johnson i-a recomandat lui Klemm să se asigure că Guvernul României o va susține în continuare pe Kovesi.

De cealaltă parte, la Parchetul General, Tiberiu Nițu pare că se pregătește deja de debarcare. El a solicitat CSM, în noiembrie, continuarea activității la Curtea de Apel Ploiești, pe o funcție de execuție, după încetarea mandatului său la conducerea Parchetului General. CSM i-a aprobat cererea, unitatea de parchet respectivă fiind locul unde lucrează și soția lui Nițu, Silvia, tot procuror. Gestul lui Nițu a fost interpretat ca o renunțare la un nou mandat în fruntea Parchetului General, însă de fapt este o procedură formală: el avea dreptul să opteze pentru o funcție în magistratură, cu 6 luni înainte de expirarea mandatului său în fruntea Parchetului General. Practic, Nițu și-a asigurat ieșirea din scenă, în cazul destul de probabil în care nu va mai fi propus pentru un nou mandat.

Curtea Constituțională, ediția vară-toamnă. Trei judecători pleacă

O altă schimbare la vârful justiției va avea loc începând din vara lui 2016 la Curtea Constituțională, organismul care validează și invalidează legile, având un rol determinant în funcționarea statului de drept. Astfel, în luna iulie le expiră mandatele de 9 ani președintelui CCR, Augustin Zegrean (propus în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în 2007) și lui Tudorel Toader (propus în funcție de Camera Deputaților, cu susținerea PNL, tot în 2007), iar în luna septembrie lui Zoltan Pușkaș (propus în funcție de Senat, cu susținerea UDMR, tot în 2007).

De asemenea, Zegrean fiind și președintele CCR, va fi nevoie de alegerea unui nou președinte al acestui for. Totodată, în 2016 se împlinește un an de când CCR funcționează fără un membru, doar cu 8 în loc de 9 judecători (cvorumul fiind îndeplinit și așa), după ce Toni Greblă (propus în 2013 de Senat, cu susținerea PSD) a demisionat în februarie 2015, fiind inculpat și trimis în judecată de DNA, pentru trafic de influență și constituire a unui grup infracțional organizat. Senatul trebuie deci să propună și un înlocuitor pentru funcția de judecător lăsată vacantă de Greblă.

Procedura de numire a judecătorilor la CCR se face prin propunerea lor de către Președinte, Senat și Camera Deputaților, fiecare având dreptul la trei judecători propuși.

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se schimbă la toamnă

Mandatul judecătoarei Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, expiră în septembrie 2016, ea aflându-se la al doilea mandat la conducerea instanței supreme și astfel nemaiavând dreptul să ocupe încă o dată această funcție. De asemenea, mandatele celor doi adjuncți ai săi, judecătorii Ionuț Matei și Cristina Tarcea, expiră și ele tot în septembrie.

Stanciu și Matei sunt doi dintre cei mai intransigenți judecători ai instanței supreme, ei dând verdicte definitive în mari dosare de corupție și conducând cele două complete penale de 5 judecători, adică cele care au ultimul cuvânt privind dosarele penale în care sunt implicați demnitari sau magistrați. Cristina Tarcea conduce completele de 5 judecători pe materie civilă.

Livia Stanciu a fost numită la conducerea instanței supreme de fostul președinte Traian Băsescu, fiind propusă de CSM, în 2010. Mandatul ei a fost reînnoit în 2013, pentru 3 ani.