2016, anul alegerilor locale și parlamentare cu noi reguli

Anul 2016 aduce două momente electorale importante: alegerile locale și cele parlamentare, ambele scrutine fiind organizate după noi reguli, în urma modificării legislației electorale în cursul anului trecut. Astfel, alegerile locale urmează să fie organizate în această primăvară, cel târziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie.

În privința alegerilor locale, noua legislație prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, așa cum s-a întâmplat și în 2012, când legislația a fost modificată în timpul guvernării Boc. În schimb, noua lege prevede că președinții de Consilii Județene nu vor mai fi aleși prin vot direct, ci vor fi aleși din rândul consilierilor județeni, prin votul majorității.

Măsura a fost contestată de unii politicieni, care au susținut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcție și candidații cu notorietate, dezavantajând partidele mici și candidații din afara sistemului.

Până în acest moment, principalele partide nu și-au anunțat listele de candidați, nici măcar în privința alegerilor din Capitală. PNL este o excepție, propunându-l pe europarlamentarul Cristian Bușoi drept candidat la Primăria Generală, în timp ce la PSD vicepreședintele Gabriela Firea se află în fruntea clasamentului, potrivit unor sondaje interne. În privința PSD, deciziile sunt amânate și din cauza faptului că nu a fost luată încă o decizie cu privire la colaborarea cu UNPR.

Astfel, social-democrații urmau să decidă dacă vor candida pe liste comune cu UNPR în alegerile locale în luna octombrie 2015, imediat după Congresul PSD. Liviu Dragnea afirma atunci că o candidatură comună, la ambele scrutine, ar fi o soluție bună, însă negocierile au fost amânate după scandalul în care a fost implicat liderul UNPR Gabriel Oprea, după moartea polițistului Bogdan Gigină, care îi deschidea coloana oficială, dar și după tragedia din Colectiv, schimbarea Guvernului și desființarea coaliției de guveranre, când relațiile PSD-UNPR s-au răcit. Dragnea și Oprea, alături de alți lideri ai celor două formațiuni, au avut o serie de întâlniri informale pe această temă, fără a fi luată însă o decizie.

Mai mult, PSD anunța că, cel târziu la finalul anului 2015, va avea definitivată lista de candidați, în urma unor sondaje interne, însă evenimentele din toamna anului trecut au amânat deciziile finale și în acest caz.

Social-democrații se vor reuni, la mijlocul lunii ianuarie, într-un Comitet Executiv Național, în care vor lua în discuție, din nou, colaborarea cu UNPR și stadiul privind listele de candidați.

Pe de altă parte, liberalii au anunțat, la finalul anului trecut, că au stabiliți deja 1.800 de candidați pentru alegerile locale, lansările acestora urmând să aibă loc începând din luna ianuarie.

Rezultatul alegerilor locale ar putea influența și politica viitoare de alianțe, în perspectiva alegerilor parlamentare, cu atât mai mult cu cât vor avea loc negocieri politice în consiliile județene pentru stabilirea șefilor de CJ. În plus, ar putea exista repoziționări în interiorul principalilor competitori politici, mai ales la nivelul PNL, partid care ar urma să organizeze un congres în preajma alegerilor locale (în prezent se discută despre un congres înainte de locale sau imediat după scrutin) în cadrul căruia ar urma să fie definitivat procesul de fuziune prin desființarea conducerii bicefale (copreședinții Alina Gorghiu și Vasile Blaga) și alegerea unui singur președinte.

Copreședintele PNL Alina Gorghiu declara, la începutul lunii decembrie, că în partid s-a creat o masă critică care dorește ca procesul de unficare să fie accelerat, astfel încât Congresul PNL în care se va alege un președinte unic să aibă loc cât mai repede. „(…) s-a creat această masă critică și lumea își dorește ca înainte de termenul prevăzut în Protocolul de Fuziune să realizăm aceste etape, să ajungem cât mai aproape de Congres, care înseamnă alegerea președintelui unic în partid”, afirma Alina Gorghiu. „Vom vedea dacă alegerile locale ne găsesc cu alte structuri unificate sau dacă după alegerile locale vom fi în măsură să organizăm un Congres”, a adăugat Gorghiu.

Și în PSD ar putea exista surprize la nivelul conducerii partidului, având în vedere procesul în care se judecă apelul în Dosarul Referendumului, în care președintele PSD Liviu Dragnea a fost deja condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanță.

În ceea ce privește alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislația prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislație electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputați de 73.000 de locuitori și de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleși 308 deputați, plus 18 deputați ai minorităților, și 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputați și senatori, față de 588, câți au fost aleși în 2012.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputați și 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondență pentru acest tip de alegeri. Renunțarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la diminuarea numărului de parlamentari, cu toate acestea propunerea validată de referendumul național din 2009 legat de Parlamentul unicameral și reducerea numărului aleșilor la 300 rămâne pe hârtie.

PSD n-a stabilit încă toate criteriile finale pentru desemnarea candidaților. Social-democrații au afirmat, însă, că parlamentarii în funcție care au avut un număr mare de absențe în legislatura actuală nu se vor mai regăsi pe liste, precum și cei care nu respectă normele din noul Cod etic și de conduită. În schimb, liberalii au adoptat o serie de criterii, care ar elimina din cursă traseiștii și cei cu probleme penale.