Cu ce datorii au rămas partidele după ultimele campanii electorale locale și parlamentare

”Controlul finanțării partidelor este inexistent în România, în condițiile în care ultimele alegeri locale și parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii de peste 54 de milioane de lei și cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituția însărcinată cu verificarea acestora (Autoritatea Electorală Permanentă -n.r.) raportează, pe linie, că nu au fost constatate încălcări ale legislației în vigoare”, susțin experții Institutului de Politici Publice, care au analizat bilanțurile publicate de principalele partide politice pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la categoria datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

Situațiile financiare ale PSD, PNL și fostul PDL arată că, din anul 2012 și până în prezent, bilanț anual al niciunuia dintre partidele parlamentare nu s-a încheiat cu datorii mai mici de 10 milioane de lei, potrivit sursei citate.

Astfel, marile partide parlamentare au înregistrat, în mod constant, în ultimii 4 ani, datorii care se ridică la peste 12 milioane de euro, sume datorate către creditori – inclusiv către bugetele publice, potrivit potrivit informațiilor oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanțelor Public.

În anul 2014, al prezidențialelor, cheltuielile făcute de PSD au fost cu 19.978.200 de lei mai mari decât veniturile încasate, iar cele făcute de fostul PDL au depășit cu 2.947.031 de lei veniturile declarate de liberali, potrivit IPP. Potrivit sursei citate, MPF nu a publicat bilantul PNL pentru anul 2014.

IPP critică, totodată, o modificare adusă, în anul 2015, la legea finanțării partidelor printr-o inițiativă a social-democraților Mircea Gheorghe – Drăghici, Marian Neacșu, Ilie Sârbu și a liberalilor Andrei Gerea și Puiu Hașotti.

”(Legea 113/2015 -n.r.) dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donații până la limita permisă de lege, să se «împrumute» de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleași!) cu încă pe atât, dublându-și astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicția asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine așa cum este ea prevăzută în cazul donațiilor”, susține IPP în analiza citată.

Potrivit IPP, aceste noi reglementări permit partidelor ”să își protejeze banii primiți de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvențiile acordate partidelor politice au statut de afectațiune specială și NU sunt supuse executării silite prin poprire”.

Analiza IPP este făcută din perspectiva anului electoral 2016, când vor avea loc alegeri locale și parlamentare.