Prima firmă din UE care profită după ridicarea sancțiunilor impuse Iranului: este o afacere de 10 miliarde de dolari

„Picioarele economiei Iranului sunt eliberate de lanțurile sancțiunilor și este timpul să construim și să ne dezvoltăm”, a scris duminică președintele Hassan Rouhani, pe Twitter, la o zi după ce puterile occidentale au ridicat sancțiunile impuse autorităților de la Teheran pentru le determina să restrângă programul nuclear, transmite Reuters.

Câteva ore mai târziu, ministrul Transporturilor, Abbas Akhoondi, a declarat agenției de presă Tasnim că Iranul intenționează să cumpere 114 aeronave fabricate de Airbus, tranzacție care ar putea valora peste 10 miliarde de dolari, la prețurile de catalog.

Airbus a precizat că nu a purtat convorbiri comerciale cu Iranul, iar afacerile din republica islamică vor continua să întâmpine obstacole mari, în viitorul previzibil.

Între riscuri se numără băncile iraniene îndatorate, un sistem juridic primitiv, corupția și piața rigidă a muncii.

Multe companii străine vor fi reticente să investească în Iran de teamă că sancțiunile ar putea fi reintroduse dacă Teheranul nu va respecta acordul nuclear.

Planul iranian de achiziționare a unor avioane Airbus arată potențialul țării cu o populație de 80 de milioane de locuitori și un PIB anual de 400 de miliarde de dolari. Iranul este cea mai mare economie a lumii care revine în circuitul comercial mondial de la divizarea Uniunii Sovietice, în urmă cu peste două decenii.

Acordul nuclear înlătură restricțiile care au sufocat economia Iranului cea mai mare parte a actualului deceniu, în domeniul băncilor, transferurilor de bani, al asigurărilor, comerțului, transporturilor și achiziției de tehnologie.

Acest fapt va permite Iranului să satisfacă cererea de bunuri și servicii pentru care a avut probleme să le obțină la prețuri corecte în timpul sancțiunilor, de la avioane și echipamente industriale, până la medicamente și unele bunuri de consum precum cosmeticele și hainele de firmă.

Iran va avea imediat fonduri pentru importuri, guvernul obținând acces la zeci de miliarde de dolari care erau blocate în conturi din străinătate.

Oficiali americani au estimat valoarea fondurilor deblocate la peste 100 de miliarde de dolari.

Banca centrală din Iran a anunțat că totalul este mult mai mic, de 29 de miliarde de dolari, care va acoperi însă timp de mai multe luni importuri de bunuri și servicii.

Rouhani a declarat duminică în Parlament că se intenționează atragerea unui capital străin de 30-50 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, pentru intensificarea creșterii economice, de la aproape zero în prezent la 8%.

Mulți analiști consideră că ținta este prea optimistă, în lipsa unor reforme dificile în domeniul reglementărilor de afaceri și a pieței muncii, a căror aplicare var putea dura ani de zile.

Totuși, eliminarea sancțiunilor poate duce la o creștere economică mai rapidă, ceea ce va modifica balanța puterii economice în Golful Persic.

Dezvoltarea economică din Golf încetinește însă din cauza impactului prăbușirii prețurilor petrolului asupra finanțelor publice, iar declinul cotațiilor ar putea fi accentuat de majorarea exporturilor de țiței de către Iran.

În urma ridicării sancțiunilor, o delegație a Uniunii Europene va vizita Iranul în februarie, pentru a dezvolta relațiile în sectorul energetic.

În 2014, schimburile comerciale dintre Iran și UE se ridicau la 7,6 miliarde de euro. În 2011, înainte de introducerea sancțiunilor în domeniul bancar, aceste schimburi totalizau 27,8 miliarde de euro.

Companiile americane ar putea fi dezavantajate în raport cu alte țări, în reluarea relațiilor comerciale cu Iranul, întrucât Washingtonul va menține unele sancțiuni care nu au legătură cu programul nuclear, ci cu terorismul și încălcarea drepturilor omului.

Reluarea marilor investiții străine ar putea dura mai mult decât reconstruirea legăturilor comerciale, pentru că unele companii ar putea dori să aștepte să vadă poziția viitorului președinte al Statelor Unite față de Iran.

Unele companii petroliere, din sectorul serviciilor și retail ar putea investi, întrucât nu ar risca un capital prea mare, dar alte companii ar putea fi mai precaute, estimează Eurasia.

PSA Peugeot Citroen a încercat deja să negocieze revenirea la producție auto în Iran, de unde s-a retras în 2011 și la fel a procedat și Renault.

Grupul german Daimler a anunțat săptămâna trecută că divizia de vehicule comerciale vrea să revină pe piața iraniană, dacă sancțiunile vor fi ridicate, și că se află în discuții cu posibili parteneri din această țară.