Justiția, „câmp tactic” pentru SRI? Cum a închis CSAT dosarul ofițerilor acoperiți dintre magistrați. Judecător: Răspunsul e lapidar

Scandalul ofițerilor acoperiți din justiție a ținut agenda publică a anului trecut, CSM cerând președintelui României să verifice dacă oameni ai serviciilor secrete sunt infiltrați printre judecători și procurori. Totul în condițiile în care generalul SRI Dumitru Dumbravă a vorbit, într-un interviu, despre instanțe ca fiind un „câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informații.

Acum, după aproape un an de la izbucnirea scandalului, CSAT a constatat, potrivit unui comunicat de presă, că în rândul judecătorilor, procurorilor, al personalului de specialitate juridică asimilat acestora nu sunt lucrători operativi, agenți acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Administrația Prezidențială precizează că, la dispoziția președintelui Klaus Iohannis și la solicitarea CSM și a Ministrului Justiției, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin instituțiile abilitate, veridicitatea declarațiilor magistraților în sensul că cei în cauză nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

„În urma verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât și Ministerului Justiției, în funcție de instituția care a solicitat efectuarea acestora”, se arată în comunicat.

În mai 2015, CSM a decis sesizarea CSAT pentru a verifica dacă în rândul magistraților există agenți sau colaboratori ai serviciilor de informații. Plenul CSM a luat această decizie la solicitarea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, care a cerut să fie făcute demersurile necesare pentru verificarea și eliminarea din rândul magistraților a eventualilor colaboratori ai serviciilor secrete.

Răspunsul CSAT nemulțumește însă UNJR. Președintele acesteia, Dana Gârbovan, a comentat că răspunsul de la Cotroceni este unul „lapidar”, fără a fi însoțit de documente clare care să-l susțină.

„CSAT e singurul organism care are dreptul să facă astfel de verificări. Acum așteptăm publicarea acestei decizii a CSAT și a documentelor oficiale care o însoțesc. Răspunsul CSAT nu prevede la ce servicii de informații s-a făcut referire, sunt toate, sunt o parte, în mod concret, ce fel de verificări au fost efectuate și ce perioadă au vizat. Răspunsul CSAT e lapidar”, a spus Gârbovan, într-o intervenție la B1.

Judecătoarea a precizat că „pornind de la interviul lui Dumbravă și alte declarații publice am cerut CSAT să ne comunice numărul hotărârilor date de instituție care vizează justiția. Inclusiv implicarea serviciilor în lupta anticorupție, dacă există, în ce constă în mod efectiv”. „Luăm în considerare posibilitatea de a ne adresa justiției”, a a adăugat ea.

„Apreciem că e foarte important ca problema care afectează independența justiției să fie lămurite clar și public”, a mai spus președintele UNJR.

Contestații anul trecut. „Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați”

Uniunea Judecărorilor alături de Asociația Magistraților și Asociația Procurorilor, a contestat anul trecut și decizia CSM care decisese că afirmațiile generalului Dumbravă că justiția e câmp tactic pentru SRI nu au afectat independența justiției.

„În primul rând, hotărârea s-a bazat pe niște note secrete ale SRI transmise la cererea Inspecției Judiciare. Independența justiției nu este un drept al acestuia, ci un drept al cetățeanului, este dreptul cetățeanului să aibă acces tocmai la aceste explicații date de către SRI. Aceasta era esența în cauză, ce a însemnat și ce a implicat interviul dat de domnul Dumbravă. Or, răspunzându-se prin note secrete și CSM fundamentându-și hotărârea pe aceste secrete, este, din punctul nostru de vedere, o încălcare a însăși noțiuni de independență a justiției. Am arătat că hotărârea CSM nu este motivată în mod real, în condițiile în care argumentele asociației nu sunt deloc avute în vedere și analizate. În final, am arătat că, din punctul nostru de vedere, se face o interpretare greșită a noțiunii de independență a justiției și de aparență a acesteia”, a susținea Dana Gârbovan, la acea vreme.

De asemenea, președintele AMR, Gabriela Baltag, a spus atunci, în fața membrilor Plenului CSM, că „nu neagă nimeni că fenomenul corupției a prins, în mod nefericit, în mrejele sale și sistemul judiciar”, dar este de părere că Serviciul Român de Informația nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupție de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească „pârghiile pentru eradicarea corupției de la nivelul justiției”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați și că instanțele ar fi cablate și că sunt monitorizate discuțiile din birouri. Ar fi grozav de grav așa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării și când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanție mai avem la confidențialitatea actului deliberării. Încredere în justiție a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraților nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu știe câtă muncă și cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociațiilor”, a afirmat Baltag.