Ministerul Justiției a pus în dezbatere ordonanța care interzice „lucrările științifice” în pușcării, dar și-a dat seama că a uitat ceva. Cum s-a modificat nota de fundamentare în câteva ore

Ministerul Justiției a ales varianta abrogării, prin ordonanță de urgență, a textului de lege care permite micșorarea pedepselor deținuților care scriu cărți. Proiectul de act normativ a fost pus vineri după amiază în dezbatere publică. Nu însă fără încurcături. După ce a fost postat pe site-ul MJ acesta a fost retras, apărând însă câteva ore mai târziu cu o notă de fundamentare modificată, în principal la capitolul de motivare a urgenței dar și a rațiunilor pentru care „lucrările științifice” nu ar mai trebui să ducă la scăderea pedepselor.

Astfel, față de varianta inițială în care se făcea vorbire despre folosirea „abuzivă” a prevederilor legale privind condițiile de liberare condiționată, în forma finală a notei de fundamentare se vorbește despre „o compromitere relativă a ideii de lucrare științifică” și de una „totală a justiției”, concluzia fiind că există „elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, iar Guvernul se regăsește în situația de a restabili ordinea socială”.

Înainte de a trage linie însă, Ministerul Justiției face o statistică a lucrărilor scrise în penitenciare, ajungând, abia la a doua notă de fundamentare, la constatarea că unii deținuți lucrează la mai multe în același timp, dar și că aceștia au generat „oprobiul public”.

„În perioada 2014-2015 s-a constat o creștere fără precedent a numărului lucrărilor științifice elaborate și publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum și la practicarea, de către unii beneficiari ai dispozițiilor legale anterior menționate, a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobiul opiniei publice, dar și scurtarea considerabilă a pedepselor, fără ca scopul general al acestora să mai poată să ajungă să fie considerat atins. Evoluția elaborării de lucrări științifice de către persoanele condamnate a fost extrem de accentuată în perioada amintită. Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în perioada 2006-2015 au fost elaborate lucrări științifice după cum urmează: 2006 – 0 lucrări; 2007 – 4 lucrări; 2008 – 2 lucrări; 2009 – 6 lucrări; 2010 – 3 lucrări; 2011 – 3 lucrări; 2012 – 6 lucrări; 2013 – 14 lucrări; 2014 – 89 lucrări; 2015 – 337 lucrări. În perioada 01.01.2013-21.12.2015, conform datelor statistice comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor, au fost elaborateși publicate 440 de lucrări științifice de către 229 de persoane condamnate. În ceea ce privește lucrările cu caracter științific aflate în curs de elaborare, numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016, cele din urmă fiind elaborate de 63 de persoane condamnate (așadar o persoană condamnată lucrează concomitent la mai mult de 1 lucrare științifică)”, se arată în documentul final.

CITEȘTE AICI NOTA DE FUNDAMENTARE INIȚIALĂ

CITEȘTE AICI NOTA DE FUNDAMENTARE FINALĂ

CITEȘTE AICI OUG

De asemenea, de la prima la a doua notă de fundametare, Ministerul Justiției a identificat și „dificultățile” în aplicarea prevederilor care permit scurtarea pedepselor cu 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică scrisă în penitenciar.

Printre acestea, experții de la Justiție menționează simpla publicare a lucrărilor în reviste științifice fără o verificare a conținutului lucrării sub aspectul condițiilor de formă și de tipărire sau recomandarea scrisă de un profesor universitar sau un conferențiar universitar care nu poate reprezenta o garanție că lucrarea va respecta standardele în materia unei lucrări științifice.

„Nu există norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate în timpul afectat elaborării lucrării, în sensul că normele existente nu asigură efectivitatea realizării de către deținut a lucrării în cauză. Astfel, se ține doar evidența formală a timpului afectat elaborării lucrării, neexistând o verificare reală a faptului că persoana privată de libertate a desfășurat în mod efectiv munca de creație științifică (ex. a consultat materiale bibliografice din specialitatea în care urmează să fie elaborata lucrarea, a scris secțiuni, capitole, câte pagini etc.). Nu există nicio dispoziție referitoare la recunoașterea caracterului științific al lucrării publicate de organisme cu atribuții în domeniul activității de cercetare științifică”, se mai arată în nota de fundamentare finală.

Potrivit documentului elaborat de MJ, de acum încolo, partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate și/sau a instruirii școlare și formării profesionale va avea în vedere numai prestarea acelor activități care pot fi controlate de către autoritățile statului (fie ele administrative sau jurisdicționale) și care au capacitatea de a evita folosirea abuzivă a dispozițiilor legale în vederea obținerii unui beneficiu formal, nefundamentat de o schimbare reală a comportamentului persoanei condamnate.

„Cu alte cuvinte, pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, va privi prestarea de muncă remunerată, de muncă neremunerată, de munca pe timpul nopții ori, după caz, participarea la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională”, se arată în motivarea ordonanței.

„În acest sens, constatând că prevederile art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 au fost de natură să genereze o aplicare abuzivă a instrumentelor legale care erau menite încurajării unei atitudini de conformare cât mai rapidă și concretă a condamnaților față de normele legale care stabilesc ordinea de drept în societate, de asemenea, o compromitere relativă a ideii de lucrare stiințifică în cadrul mediului academic și, în mod esențial, o compromitere totală a justiției, a scopului și finalității pedepsei penale și ale procesului penal, toate acestea constituind elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, Guvernul se regăsește în situația de a restabili ordinea socială și recurge la abrogarea dispozițiilor legale amintite, prin ordonanță de urgență”, trage concluzia Ministerul Justiției abia în cea de-a doua notă de fundamentare.

Membri ai CSM s-au opus abrogării

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat, joi, în ședința CSM, că va publica vineri proiectul de ordonanța de urgență prin care va fi eliminată posibilitatea deținuților de a-și micșora pedepsele cu 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică scrisă în închisoare. Actul normativ care ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare prevede abrogarea articolului 96, litera f, din legea 254/2013.

„Eu am să merg în continuare pe abrogare. (…)Voi merge mai departe cu ordonanța de urgență și o să o pun pe site, nu am obligația să fac o consultare, dar, pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri și va fi tot weekend-ul acolo. (…)Voi argumenta pe discriminare. E discriminatoriu să răsplătești munca intelectuală mai mult decât munca fizică, și pe elemente de drept comparat, Nu există stat membru în care să avem asemenea dispoziție”, a declarat ministrul Justiției.

Membri ai CSM au contrazis-o pe Raluca Prună spunându-i că abrogarea prevederilor legale în vigoare ar putea face „mai mult rău”.

„S-a ajuns la concluzia că în ceea ce privește condițiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări științifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului științific al lucrării trebuie foarte bine stabilită. Abrogarea unei astfel de dispoziții poate crea mai mult rău și de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluția cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condițiilor în care un deținut poate beneficia”, a afirmat judecătorul CSM Adrian Bordea.

Magistratul a argumentat că abrogarea articolului poate duce la discriminarea între munca fizică și cea intelectuală, prima rămânând recompensată în legea privind execuția pedepselor.

„Faptul că nu s-a respectat spiritul legii este un adevăr de necontestat. Ceea ce a notat comisia a fost că poate nu ar fi cazul să se abroge. Asta sigur că este doar o simplă părere. Ministerul face politica publică”, a spus și președintele CSM, judecătorul Mircea Aron.