LISTA lui Cioloș pentru premierul Moldovei. Cele 7 CONDIȚII pentru prima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro

După întâlnirea avută la București cu noul premier moldovean Pavel Filip, în care i-a promis acordarea primei tranșe de 60 de milioane de euro de asistență financiară în schimbul unor măsuri urgente de reformă, Dacian Cioloș a publicat sâmbătă lista cu aceste solicitări.

Printre ele se numără numirea unui Guvernator al Băncii Naționale, care să asigure un audit al băncilor moldovene, stabilirea cu FMI a unei foi de parcurs către un acord de împrumut, un pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, schimbarea legislației anticorupție. Abia după ce aceste măsuri vor fi implementate, Guvernul României va debloca prima tranșă de 60 de milioane de euro din cele 150.

Condițiile puse de Dacian Cioloș, prezentate de Guvern, sunt:

– „Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova”. Guvernul României salută adoptarea, pe 27 ianuarie, a Planului Național de Armonizare a Legislației pentru evidența transpunerii actelor UE în legislația națională.

– „Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naționale, cu respectarea criteriilor de profesionalism și integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituție independentă și responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenție deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova”.

– „stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiții și un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul”.

– „Inițierea unui pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societății civile și a reprezentanților mediului de afaceri”.

– „Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităților din sistemul bancar și fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naționale, asigurarea transparenței acționariatului și tranzacțiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor și a transferurilor prin circuite nereglementate”.

– „Prezentarea unui plan de actualizare și aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției și a Strategiei Naționale Anticorupție, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, în vederea consolidării și integrării lui. Adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naționale de Integritate, controlul averilor, noțiunea de conflicte de interese și o instituție puternică de implementare) ar ilustra voința politică de reformă așteptată de cetățenii Republicii Moldova și de partenerii internaționali”.

– „Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus”.

„Aceste recomandări de măsuri, exprimate și în cursul discuțiilor avute la București, la 26 ianuarie 2016, vor asigura, în opinia noastră, premisele necesare pentru consolidarea stabilității Republicii Moldova și pentru transferarea sprijinului financiar al României. Vor asigura, de asemenea, premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu alți parteneri internaționali și financiari”, arată Dacian Cioloș în scrisoarea adresată lui Pavel Filip.

Până la acel moment, în spiritul abordării graduale discutate, la nivelul Guvernului României vor fi luate măsurile necesare pentru conturarea unui ajutor de urgență (umanitar) pentru Republica Moldova, respectiv pentru intensificarea cooperării sectoriale și relansarea unor proiecte strategice.

„Țin să vă asigur, încă o dată, că România este și va continua să fie alături de Republica Moldova. Înțelegem seriozitatea situației economice și implicațiile asupra stabilității Republicii Moldova și bunăstării cetățenilor săi. În egală măsură, suntem convinși că rezolvarea problemelor actualității nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forțele politice și o relansare solidă, sustenabilă și credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european”, mai arată Cioloș.

„Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci sunt cel mai bun garant al stabilității și prosperității pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului și promovarea susținută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependență, care se întăresc și susțin reciproc, răspunzând, în același timp, și dorințelor cetățenilor”, mai scrie Cioloș.

În noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea prin care se acorda o asistență financiară rambursabilă Republicii Moldova, de până la 150 de milioane de euro. Președintele invocă în motivare faptul că momentul nu mai este oportun, dat fiind contextul politic actual de la Chișinău și faptul că „nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor” pentru implementarea Acordului de asociere dintre Moldova și UE. La Chișinău, guvernul pro-european condus de Valeriu Streleț a picat prin moțiune de cenzură depusă de comuniști și socialiști, în contextul unui imens scandal de corupție privind furtul a aproape 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, în care a fost pus sub acuzare și fostul premier Vlad Filat.