Măsurile luate de autoritățile saudite nu au făcut decât să amâne perspectiva falimentului cu câteva luni, potrivit unei analize Big Crunch.
Multe dintre țările dependente de veniturile din petrol trebuie să taie masiv din cheltuieli pentru a-și echilibra bugetul. Țările bogate precum Qatar și Kuweit par să întâmpine cele mai puține dificultăți, în timp ce în unele dintre țările mai sărace sitația este agravată de tulburări sociale și război civil.
Libia, unul dintre statele producătoare de petrol aflate în război civil, ar avea nevoie de un preț al petrolului de 269 de dolari pe baril pentru a-și echilibra bugetul, potrivit Fondului Monetar Internațional.
Arabia Saudită are o situație internă stabilă și se află undeva între cele două categorii, beneficiind de resurse vaste de țiței, dar și de rezerve de aproximativ 624 miliarde de dolari la finele lunii decembrie.
Stabilitatea regatului saudit este, însă, datorată numărului mare de locuri de muncă asigurate de stat, precum și cheltuielilor publice generoase. Pentru a menține această situație în contextul prețurilor mici la petrol, statul a fost nevoit să recurgă la rezerve.
Bugetul Arabiei Saudite pentru anul în curs prevede o reducere a cheltuielilor bugetare cu 13,8% față de anul trecut, însă estimările băncii britanice Barclays plasează acest procentaj în jurul a 5%. Pentru 2016, deficitul bugetar este estimat la 12,9%, potrivit băncii.
Pe lângă scăderea cheltuielilor, autoritățile saudite au crescut și producția de petrol, la peste 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie. Această strategie aduce încasări suplimentare, însă crește și presiunea de pe piața petrolului, unde în prezent există un excedent de ofertă, iar cotația barilului de petrol Brent se situează ușor peste 35 de dolari.