Raiffeisen, un jucător de top cinci din sisÂteÂmul bancar, a luat săptămâna trecută o deÂciÂzie surprinzătoare, hotărând să maÂjoÂreze avanÂsul cerut clienților la creditele imoÂbiliare chiar înaÂinÂÂte de reluarea discuÂțiilor în ParÂlaÂment priÂvind leÂgea dării în plaÂtă. BanÂca a decis să urce avanÂÂsul pentru creÂditele imoÂbiÂliare stanÂdard în lei la 35%, iar penÂtru finanÂțăÂrile în euro la 40%. ConÂform regleÂmenÂÂÂtăÂrilor BNR, avansul minim pentru creditele imoÂbiÂliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.
„Dacă legea se aprobă, se schimÂbă ceva esențial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în fața băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o perÂsoană, ci eu, ca bancă, finanțez un activ și trebuie să calculez cum poate evolua vaÂloarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finanÂciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuația valorii activului”, a afirmat van Groningen.
Șeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar și că situația este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împruÂmuturi deja în derulare.
În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situația programului „Prima Casă” și dacă garanția acordată de stat se va menține, în caz contrar ridiÂcându-se întrebări legate de constituÂțioÂnalitatea acestui act legislativ.
Steven van Groningen, preșeÂdinÂtele Raiffeisen Bank România, este conÂvins că măsura de majoÂrare a avanÂsului, decisă de banca româÂneasÂcă cu capital austriac, va fi luată și de celelalte instituții de credit în caÂzul adopÂtăÂrii legii dării în plată, iar efectul va fi limiÂtaÂrea accesului la finanÂțare al popuÂlației, în conÂdițiile în care românii deja sunt la jumăÂtaÂtea mediei europene în priÂvinÂța numărului de metri pătrați de locuință per cetățean și mulți tineri nu au o locuință proprie.
Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienților pentru creÂditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanțările în euro la 40%. ConÂform reglementărilor BNR, avansul minim penÂtru crediÂtele imoÂbiliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.
Președintele Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că el schimbă radical regulile care guvernează sisÂtemul bancar și că situația este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroÂactivă, la împrumuturi deja în derulare. În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situația programului „Prima casă” și dacă gaÂranÂția acordată de stat se va menține, în caz contrar ridicându-se întrebări legate de constituționalitatea acestui act legislativ.
„Nu putem aplica un principiu retroÂacÂtiv, la sute de mii de credite. E în conflict cu orice principiu de predictabilitate. Nicăieri nu se aplică o lege retroactiv la contracte deÂja în vigoare. Dacă cineva ia un credit, cumÂpără ceva și valoarea bunului scade, acesta este un risc asumat de client. Riscul meu, ca bancă, este că el nu poate da banii înaÂpoi. Fiecare își gestionează propriul risc”, a declarat la ZF Live Steven van Groningen.
În ceea ce privește „Prima Casă”, RaiffeiÂsen Bank a decis deocamdată să rămână activă, dar speră ca în curând să se clarifice dacă legea dării în plată se aplică și la creditele din acest program sau nu.
„E aproape de neimaginat că legislaÂtoÂrul nu a clarificat care e poziția prograÂmuÂlui Prima casă. Dispare umbrela statului, garanția de stat? Atunci nu mai e nicio deosebire între «Prima casă» și alt credit. Nu mai are niciun rost acest program. Oricine poate aduce cheiÂle casei la bancă. Ce fel de stat retrage reÂtroÂactiv garanția? și atunci orice invesÂtiÂtor își va pune întrebarea dacă vrea să fie aici sau nu”, a afirmat van Groningen.
Practic, dacă legea dării în plată se va aplica și la creditele din „Prima casă”, gravitatea situației crește exponențial, adauÂgă președintele băncii.
Deocamdată, parlamentarii au modiÂfiÂcat textul legii pentru a nu include și dezÂvolÂtatorii imobiliari care ar putea încerca să scaÂpe de plata ratelor la credite predând băncilor zeci de apartamente.
„Cazurile sociale sunt folosite ca preÂtext ca să apară legea și să fie aplicată reÂtroactiv. Dar nimeni nu a făcut o analiză, câte sunt, ce e un caz soÂcial, ce face o bancă când are un caz social? Nu s-a discutat nimic clar până acum”, a spus șeful Raiffeisen.
El a subliniat că în cazurile sociale reale, la persoanele care au fost restrucÂturate, au o boală, intervine un deces, băncile găsesc deja soluții, fără să fie nevoie de o lege.
„Dar cei care au două – trei case, terenuri, mai multe apartamente sunt un caz social? Cineva care și-a luat o vilă în loc de apartament și nu mai poate plăti e caz social? Nu cred”, a afirmat el.
Bancherul adaugă că un client care a luat de la bancă o sumă mare de bani are o rată pe care nu o mai poate plăti, iar vaÂloaÂrea casei a scăzut și-a asumat riscul când a făcut creditul.
„Cineva care nu mai poate plăti pentru că a fost restructurat la locul de muncă, e bolnav, are probleme în familie, acela este un caz social”, potrivit președintelui Raiffeisen.
Raiffeisen Bank are un portofoliu de circa 300.000 de credite imobiliare, cu o rată de neperformante de 7%, jumătate din meÂdia pieței de aproximativ 12%. Ponderea reÂdusă a NPL-urilor se datorează politicii prudente pe care a adoptat-o banca în anii anteriori, strategie pe care susține că o va aplica și în continuare. Așa se explică și decizia de a majora avansul deși legea dării în plată este încă în dezbatere în Parlament.
„Dacă dau un credit pe 25 de ani, trebuie să știu pe ce lege mă pot baza. Dacă legea trece, eu am finanțat doar un activ și riscul meu este ca valoarea lui să fluctueze în timp. Datoria mea e să mă asigur că pot da banii înapoi deponenților”, a spus el.
Groningen spune că banca trebuie să fie mereu capabilă să plătească depozitele clienților și nu le poate da acestora la schimb apartamente. În schimb, dacă peste două – trei luni situația legii se va clarifica, banca va modifica și politica de creditare.
„Este vorba de risk management, de aceea am dat decizia acum. Prefer să pierdem 2-3 luni din vânzări, decât să am un risc mare mai târziu.în 2008, riscul asumat de sistemul bancar a fost prea mare și acum suportăm consecințele. Unii au plătit mai mult, alții mai puțin”, potrivit acestuia.
România arată foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar atingerea unor indicatori nu este suficientă pentru a avea creștere economică susținută, care să-i permită să ajungă pe locul 10 în Europa, așa cum ar trebui, consideră șeful Raiffeisen Bank.
În opinia lui, România are nevoie de un cadrul legislativ predictibil și stabil, inclusiv pe legislația muncii, dar și de investiții în infrastructură și proiecte care să creeze locuri de muncă. Deși consumul este în urcare și susține economia, el nu este suficient pentru a asigura o creștere mai mare a PIB.
„E nevoie de locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, soluții pentru zone mai sărace, unde sunt dezechilibre. Companiile încă nu vin la bancă să ia credite de investiții. Cifrele macro nu se văd încă la nivel micro. Și investițiile străine au scăzut. Nu vedem investiții noi, mari, care să facă locuri de muncă pe termen lung”, consideră van Groningen.
Un alt domeniu sensibil este piața de capital, afectată de incertitudinile de pe plan global. Este un sector în care România ar putea da un exemplu pozitiv, reținându-se de la a anunța decizii care cresc incertitudinea pe plan local.
Astfel, România ar putea arăta că este diferită de Ungaria, Polonia, Ucraina sau Grecia, țări care au trimis semnale neclare investitorilor în ultima perioadă, și să devină un hub regional.
„Acum am început să primim de afară întrebări de genul „A, și în România începeți cu măsuri populiste și aplicați legi retroactiv?”, a mai spus Steven van Groningen.