Nicio bancă nu și-a anunțat retragerea din programul „Prima Casă”

„FNGCIMM a emis garanții în numele și contul statului, pentru credite acordate în cadrul programului Prima casă și în luna ianuarie. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice nu a fost informat de nicio bancă comercială prezentă în program de intenția sa de a renunța la Prima casă”, arată instituția, într-un comunicat.

Ministerul notează că plafonul pentru acest program, pentru anul 2016, este de 1,69 miliarde lei.

„Finanțatorii participanți în cadrul programului acorda actualmente credite Prima casă, în baza alocării sumei de 200 milioane de lei provenite din rambursări de rate de capital efectuate până la data de 31.12.2015 precum și din diferențele rămase neutilizate din sumele alocate anul trecut, în valoare totală de 172.580.733 lei și din plafonul reutilizat în condițiile legii, disponibil până la data de 31.12.2016, de 17.749.422 de lei. După utilizarea sumelor menționate mai sus, de 390.330.155 de lei, instituțiile finanțatoare vor acorda credite în cadrul programului Prima casă în baza alocării plafonului suplimentar de garanții de 1,3 miliarde de lei, în conformitate cu HG nr.1016/30.12.2015”, mai arată Finanțele.

Decizia Raiffeisen Bank de a majora avansul la credite imobiliare a fost luată din cauza impactului estimat al aplicării legii dării în plată asupra riscului băncii, iar dacă lucrurile nu se clarifică, banca renunță și la „Prima Casă”, a declarat președintele băncii, Steven van Groningen, a scris ZF în ediția de miercuri.

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienților la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­țiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ță­rile în euro la 40%. Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

„Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esențial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în fața băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanțez un activ și trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuația valorii activului”, a afirmat van Groningen.

Șeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar și că situația este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.

În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situația programului „Prima Casă” și dacă garanția acordată de stat se va menține, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­țio­nalitatea acestui act legislativ.

Steven van Groningen, preșe­din­tele Raiffeisen Bank România, este con­vins că măsura de majo­rare a avan­sului, decisă de banca româ­neas­că cu capital austriac, va fi luată și de celelalte instituții de credit în ca­zul adop­tă­rii legii dării în plată, iar efectul va fi limi­ta­rea accesului la finan­țare al popu­lației, în con­dițiile în care românii deja sunt la jumă­ta­tea mediei europene în pri­vin­ța numărului de metri pătrați de locuință per cetățean și mulți tineri nu au o locuință proprie.

Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienților pentru cre­ditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanțările în euro la 40%.