„Probabil că listele sunt deja făcute și urmează numai să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicității. Din ce se înțelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuții sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activități independente și alte tipuri de activități. De asemenea și datoriile PFA, din ce se înțelege, vor fi incluse”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta, citat de ZF.
Surse din ANAF au explicat că ordinul președintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanțe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie și vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârșitul lunii martie.
Ordinul semnat de Gelu Diaconu, șeful ANAF, a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. El vine să completeze cu norme prevederile noului Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare la 1 ianuarie, și care prevede că publicarea restanțelor la buget se publică de către ANAF și în cazul persoanelor fizice. Până acum, prevederea era valabilă doar pentru persoanele juridice.
Prevederile Codului Fiscal privind secretul fiscal nu sunt încălcate prin această măsură, contrar aparențelor. Deși legea spune că datele privind contribuabilii constituie un secret pe care inspectorii fiscali sunt obligați să-l păstreze, acestea pot fi divulgate în mai multe situații specifice. Ultima pe listă: „în alte cazuri prevăzute de lege”. Astfel, cum noua lege prevede această obligație, secretul fiscal nu se mai aplică.
Care e rostul? Curtea de Conturi: datoriile persoanelor fizice reprezintă doar 3,5% din totalul arieratelor
Conform Raportului pe 2014 al Curții de Conturi, impozitul pe venit aplicat persoanelor fizice reprezintă doar 12,8% din totalul încasărilor ANAF, care sunt în creștere în anul respectiv. Inspectorii au mai constatat o creștere a „disciplinei contribuabililor” în 2014, astfel că 94% dintre aceștia și-au depus în mod voluntar declarațiile fiscale.
Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, cele care aparțin persoanelor fizice sunt infime: ele reprezintă doar 3,5% din total, însumând la finalul anului 2014 2,88 miliarde de lei (aproximativ 640 de milioane de euro) din totalul de peste 78,8 miliarde de lei. Restul aparține firmelor și chiar și la acestea, aproximativ 76% dintre datorii erau nerecuperabile, dată fiind situația lor juridică.
Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenților economici cu arierate mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget. Cele mai multe firme cu datorii la stat, aproape 30% din total, cumulează împreună doar 0,1% din totalul arieratelor la ANAF, adică 19,4 milioane lei, având fiecare datorii mai mici de 500 de lei. Ponderea cea mai mare în arieratele ANAF o au contribuabilii cu datorii mari, de peste 150.000 de lei.
„Resursele executării silite trebuie să fie prioritizate către categoriile de contribuabili cu volum ridicat de arierate, contribuabilii mari și mijlocii, contribuabilii cu debite peste 15.000 de lei„, arată Curtea de Conturi, în Raportul pe anul 2014.
Hotărârea ANAF
„Organele fiscale centrale publică pe pagina de internet a ANAF lista debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante și suma acestor obligații.
Listele se publică separat pentru debitori – persoane juridice, și debitori – persoane fizice. Actul normativ adoptă modelul listei, precum și a notificării privind obligațiile fiscale restante.
Ce reprezintã obligațiile fiscale restante?
– Obligațiile fiscale restante sunt cele existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării listei.
Prin obligații fiscale restante înțelegem:
– obligații fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată;
– diferențele de obligații fiscale principale și accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacã pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.
Ce categorii de obligații nu sunt considerate obligații fiscale restante?
Nu sunt considerate obligații fiscale restante:
a) obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii;
b) obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată;
c) obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară.
Ordinul analizat astăzi introduce și o serie de plafoane pentru obligațiile fiscale restante, ce nu fac obiectul publicării pe site-ul ANAF. Aceste plafoane sunt:
– 1.500 lei, pentru marii contribuabili;
– 1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;
– 500 lei, pentru ceilalți debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități în mod independent sau exercită profesii libere;
– 100 lei, pentru persoanele fizice.
Ce elemente va cuprinde lista?
Lista va cuprinde: denumirea/numele și prenumele debitorilor, codul de identificare fiscalã, domiciliului fiscal în cazul persoanelor fiscale, și cuantumul total al obligațiilor fiscale restante.
Organul fiscal va comunica debitorului o notificare până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligațiile fiscale restante.
Actul normativ mai precizează că în cazul în care există neconcordanțe între evidența debitorilor și sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligațiile fiscale restante notificate se consideră recunoaștere a datoriei.
Stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum și a organelor abilitate să aplice măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită este reglementată de Ordinul ANAF nr. 3744/2015.
Conform acestui temei normativ, prin cazuri speciale de executare silită se înțelege punerea în aplicare a prevederilor privind executarea generate de hotărâri judecătorești definitive prin care s-a dispus recuperarea unor creanțe bugetare de la debitori persoane fizice sau juridice, hotărâri judecătorești definitive pronunțate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a averilor, precum și alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalități de întârziere, majorări de întârziere prin hotărâri judecătorești definitive.
Structura abilitatã sã ducă la îndepliniere procedura acestor executări silite este Serviciul executări silite cazuri speciale.
Organul competent în administrarea contribuabililor îi notifică pe aceștia ori de câte ori intervin modificări cu privire la cazurile speciale de executare silită, precum și cu privire la structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită.
Actul normativ analizat astăzi stabilește situațiile în care personalul din cadrul Direcției de executãri silite cazuri speciale poate participa efectiv la executarea silită.
Aceste situații sunt:
a) în cazul în care cuantumul sumelor cuvenite bugetului de stat depășește pragul de 10 milioane euro, echivalentul în lei;
b) în cazul în care debitorii fac parte din categoria marilor contribuabili;
c) în cazul blocării fondurilor și resurselor economice ale persoanelor ce fac obiectul sancțiunilor internaționale;
d) la solicitarea scrisă a vicepreședintelui coordonator al activității de colectare a veniturilor bugetare;
e) în cazurile identificate la nivelul Direcției executări silite cazuri speciale ca fiind de o complexitate deosebită.