Mugur Isărescu: Reacția băncilor la darea în plată este normală. Trebuie ajutați doar cei cu dificultăți

„Dau părerea cu toată decența pentru că Parlamentul hotărăște legile. Cred că dacă textul legii ar fi pus în concordanță cu expunerea de motive, adică să-i ajute pe cei care au probleme sociale, deci legea nu s-ar referi la bunuri imobile care pot să însemne bucăți de pământ, clădiri neterminate, orice, ci la clădiri rezidențiale, la locuința unui om care ajunge într-o situație dificilă, să nu poată să dea banii înapoi. Deci dacă s-ar pune în concordanță ceea ce s-a spus că se urmărește, cu textul legii, eu cred că … nu ar strica”, a afirmat, vineri, isărescu, într-o conferință de presă.

Reacția băncilor de a crește avansul la creditele ipotecare sau de a se retrage din programul Prima Casă, care ar deveni nefuncțional în urma adoptării legii dării în plată, este una normală, a spus el.

„Este o reacție prudențială, o reacție normală. Nu este și nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, cum am văzut că se discută uneori prin presă, sau ca o amenințare. Este o reacție prudențială normală. Este o reacție normală la o propunere care schimbă cadrul de acordare a creditului în România”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat, răspunzând unei întrebări, că BNR nu are cunoștință despre o eventuală înțelegere între bănci, care să vizeze creditarea, în contextul legii dării în plată, informație apărută în presă.

Oamenii trebuie să înțeleagă cum funcționează o bancă, a spus Isărescu.

„Dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenți. La deponenți nu există negocieri. Deci dacă va duceți la bancă, conform contractului și cereți la ora trei să vă retrageți banii cu dobândă, iar banca întârzie și vine și spune știți am dificultăți, asta poate să fie sursă de panică bancară. Atunci banca ia acești bani și îi dă în partea cealaltă. Și nu este deloc adevărat că băncile nu-și asumă riscuri. Primul risc este că nu trebuie să greșească și să aibă grijă ca de ochii din cap de banii deponenților. Ca de ochii din cap. Acolo nu poate să se greșească. Pe partea cealaltă ia banii aceștia și îi dă în credit și primul risc care apare este riscul de neplată, pe care banca și-l asumă. Este un risc mare. Acest risc de neplată, care oricum există, se încearcă acum să fie legiferat, prin această propunere (a dării în plată, n.r.)”, s declarat el.

Banca reacționează dacă apar astfel de propuneri pentru a vedea cum poate administra un astfel de risc.

Un alt risc „enorm” pe care banca și-l asumă este cel de dezechilibru între pasive și active, adică ce are pe depozite și ce dă credite.

„Deci banca ia depozite pe două luni, pe trei luni, pe șase luni, pe un an și îndrăznește, ăsta este cuvântul să dea credite până la 30 de ani”, a spus el.

Astfel de riscuri trebuie echilibrate, iar creșterea riscurilor pe care băncile le asumă atunci când dau credite nu este justificată, întrucât acestea sunt deja foarte mari, a spsus el.

Potrivit legii dării în plată, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Modificările au fost intens criticate de către reprezentanții băncilor.

În decembrie, președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor, invocând faptul că acest proiect este binevenit, însă forma adoptată de Legislativ, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze „dificultăți”.

Proiectul de lege ar fi trebuit să fie dezbătut marți în Comisia Juridică a Senatului, însă discuțiile au fost amânate, deputatul PNL Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului, motivând că decizia de amânare a fost luată din cauza unor tergiversări pe care le-ar încerca băncile.

Reprezentanții Consiliului Patronatelor Bancare din România au susținut însă că băncile nu au solicitat nicio amânare, având în vedere că nu au fost invitate la discuții, iar amendamentele nu le-au fost transmise.