Fonduri structurale destinate țărilor central și est-europene ar putea fi alocate măsurilor pentru gestionarea crizei imigranților extracomunitari, subiectul urmând să fie discutat cu ocazia reuniunii de vineri a miniștrilor Finanțelor din statele UE, afirmă surse citate de site-ul agenției Reuters.
Uniunea Europeană a acceptat recent să ofere asistență în valoare de trei miliarde de euro Turciei pentru măsuri destinate limitării numărului de clandestini care se îndreaptă spre spațiul comunitar. După negocieri îndelungate, s-a stabilit ca o treime din cele trei miliarde de euro să provină din bugetul central european, iar restul de la statele membre.
Însă, în contextul în care afluxul de imigranți nu pare să se diminueze și pe fondul creșterii costurilor pentru crearea centrelor de înregistrare și cazare, Uniunea Europeană analizează modalități de alocare a unor fonduri pentru asistență umanitară.
„Problema imigrației a fost catalogată ca fiind una de importanță existențială pentru Uniunea Europeană. În acest context, este logic să fie alocat un buget pe msură unei probleme atât de importante”, a declarat un oficial din cadrul Președinției olandeze a Consiliului UE, precizând că subiectul va fi dezbătut de miniștrii de Finanțe ai statelor UE vineri.
„Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigrația este o problemă de importanță foarte mare pentru Uniunea Europeană, trebuie să vedem de unde luăm banii”, a explicat un alt oficial european.
Nicio decizie definitivă nu este de așteptat vineri, dar dezbaterile probabil vor fi tensionate, în contextul în care statele central și est-europene membre UE sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale și principalii adversari ai măsurilor în favoarea primirii refugiaților extracomunitari.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat în mai multe rânduri pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.
Întrebat într-un interviu, în decembrie 2015, ce se poate face pentru ca țările central și est-europene să accepte mai mulți refugiați extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: „Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primește fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur și simplu să refuze distribuirea proporțională a refugiaților. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri”.
În septembrie 2015, cancelarul Austriei critica vehement țările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranților propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. „Oponenții sistemului cotelor privind imigranții nu ar trebui să fie prea siguri de această poziție”. Oricine se sustrage responsabilităților trebuie să fie penalizat financiar, „spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”, avertiza Faymann.
Guvernul Austriei a cerut recent Comisiei Europene 600 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor privind cazarea extracomunitarilor în cursul anului 2015.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi imigranți extracomunitari.