Raportul anual al Comunității Naționale de Informații din SUA, privind evaluarea amenințărilor globale, abordează fiecare regiune în parte și vorbește despre provocările de securitate din 2016. În ce privește Rusia, analiștii serviciilor americane arată că ea va continua să țină în șah și în 2016, prin modul în care își exercită puterea în regiune, țările aflate la periferia sa, inclusiv aliații NATO. În această categorie intră și România, chiar dacă nu este menționată explicit în raport. De asemenea, raportul vorbește despre situația Republicii Moldova, pentru care anul 2016 va fi unul marcat de turbulențe.
„Dorința Rusiei de a-și folosi în mod deschis forțele militare și paramilitare într-un stat vecin continuă să provoace temeri în statele aflate la periferia Rusiei, inclusiv printre aliații NATO. Nivelurile de violență din estul Ucrainei au scăzut, dar obiectivele Moscovei în Ucraina – să mențină o influență pe termen lung asupra Kievului și să îngreuneze încercările Ucrainei de a se integra în instituțiile occidentale – vor rămâne probabil neschimbate în 2016″, arată raportul prezentat în această săptămână în fața Senatului american de James Clapper, directorul Comunității Naționale de Informații.
De asemenea, Rusia va continua să folosească conflictul din Siria și apelurile la cooperare împotriva Statului Islamic, pentru „a promova statutul de mare putere al Rusiei și a pune capăt izolării internaționale”, mai arată raportul, care susține că rușii au intervenit în Siria, în sprijinul lui Bashar al Assad, din cauza îngrijorărilor față de Statul Islamic și alți extremiști.
„Intervenția militară a Moscovei în Siria marchează prima folosire semnificativă a forței de luptă expediționară în afara spațiului post-sovietic, în ultimii zeci de ani. Intervenția sa subliniază atât îmbunătățirile în desfășurare și substanțiale ale capabilităților armatei rusești, cât și încrederea Kremlinului de a le folosi ca pe un instrument de promovare a scopurilor de politică externă. În ciuda dificultăților economice, Moscova rămâne angajată în modernizarea armatei sale”, arată raportul.
„În ciuda încetinirii economice, Kremlinul rămâne înclinat spre adoptarea unei politici externe încrezătoare în 2016″, mai arată raportul, despre Rusia, dând exemplu eforturile sale de a-și menține influența în Eurasia, a preveni schimbările de regim în fostele republici sovietice și a forța statele vecine către integrarea în Uniunea Eurasiatică.
De asemenea, Rusia va continua să ducă războiul informațional la un nou nivel, „lucrând la ațâțarea sentimentelor anti-americane și anti-occidentale atât în Rusia, cât și în lume. Moscova va continua să publice informații false și înșelătoare în efortul de a discredita Occidentul, de a amesteca sau distorsiona evenimentele care amenință imaginea Rusiei, de a submina consensul asupra Rusiei și de a apăra rolul Rusiei ca putere globală responsabilă și indispensabilă”.
Moldova: turbulențele continuă în 2016
Partea publică a raportului abordează și trei republici ex-sovietice din vecinătatea României – Moldova, Ucraina și Belarus.
„Moldova are în față un an turbulent în 2016. Nemulțumirea populară față de corupția guvernului și de proasta guvernare continuă să reverbereze, după un scandal bancar care a aprins proteste publice masive, iar lupta politică a provocat căderea unui guvern de coaliție între partide pro-europene, în octombrie 2015. Revolta este probabil să continue. Regiunea separatistă pro-rusă (Transnistria – n.r.) are și ea greutăți economice și va rămâne dependentă de sprijinul rusesc”, arată raportul.
În Ucraina, implementarea acordului de pace de la Minsk va continua în 2016, însă va face progrese încete și dificile, dat fiind faptul că violențele de la marginea zonelor controlate de separatiști continuă, consideră analiștii serviciilor secrete din SUA. „Ucraina a făcut progrese în eforturile de reformă și face pași pentru a-și întări legăturile cu instituțiile occidentale. Ucraina va continua să se confrunte cu provocări serioase, totuși, inclusiv cu progresele în reforme-cheie și adoptarea unor modificări ale Constituției – cerute în acordul de la Minsk, pentru a scădea autoritatea politică și fiscală asupra regiunilor (separatiste – n.r.)”.
Europa, prinsă în criza economică, a migrației și a terorismului
„Guvernele europene se vor confrunta cu provocări continue politice, economice și de securitatem derivate din migrația în masă către Europa, de amenințările teroriste, de o Rusie mai agresivă și de recuperarea economică înceată. Disensiunile între liderii națiunilor cu privire la cum să abordeze aceste provocări erodează sprijinul pentru o integrare mai profundă în UE și vor întări sprijinul pentru liderii populiști, care favorizează prerogativele naționale față de strategiile de remediere pan-europene”, arată raportul american, care subliniază că așteptările Comisiei Europene sunt de 1,5 milioane de imigranți în 2016.
„Creșterea economică a Europei, pe care UE o prognozează ca fiind moderată, ar putea să eșueze, dacă economiile de piață încetinesc și mai mult, ceea ce ar scădea cererea de exporturi europene. UE continuă să se lupte să scape de efectele extinse ale recesiunii, cu griji pentru șomajul ridicat, cerere slabă și productivitate încetinită. Grecia rămâne o îngrijorare pentru UE”, mai arată raportul.
Siria: regimul Assad va recâștiga teren cu sprijinul Rusiei
„Considerăm că sprijinul străin va permite Damascului să aibă victorii în câteva regiuni cheie, împotriva opoziției, și să evite alte pierderi, dar nu va reuși să modifice fundamental teatrul de luptă. Implicarea crescută a Rusiei, mai ales bombardamentele aeriene, vor ajuta probabil la recâștigarea de către regim a unor terenuri cheie în regiuni prioritare din vestul Siriei, cum ar fi Aleppo și pe coastă, unde a suferit pierderi în fața opoziției, în vara anului 2015″, arată raportul american.
Totuși, lipsa de personal a regimului Assad nu-I va permite să atingă obiective strategice pe câmpul de luptă. „Regimul încă duce lipsă de personal, necesar pentru a captura și a menține regiuni cheie și pentru a învinge strategic opoziția și Statul Islamic. Damascul se bazează tot mai mult pe miliții, rezerviști și sprijin străin – precum Iran sau Hezbollah-ul libanez – pentru a genera forță de luptă”.
Americanii consideră de asemenea că negocierile de pace demarate sub egida ONU, la începutul lunii februarie, nu vor avea mare efect, dacă nu sunt însoțite de un acord de încetare a focului.
CITEȘTE AICI RAPORTUL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII A SUA