Anunțul tăios al lui Medvedev, cu privire la intervenția din Siria. „Sunt cu toții niște BANDIȚI și TERORIȘTI!”

Între țintele ofensivei în curs a regimului sirian împotriva orașului Alep, dar și împotriva altor orașe siriene, se află și rebeli „care fug pe-acolo cu arme automate”, nu doar teroriștii din cadrul grupării Statul Islamic (SI), recunoaște premierul rus în acest interviu pentru revista americană.

„Sunt cu toții niște bandiți și niște teroriști”, a declarat premierul rus sâmbătă, în acest amplu interviu, pe care l-a acordat la Munchen, în Germania, unde a condus delegația rusă la Conferința pe teme de securitate.

„Se mută de colo-colo, între ei, din mai multe motive: sunt mai bine plătiți în altă parte sau se ceartă între ei. Așa că este dificil ca noi să spunem care este diferența dintre cei moderați și cei nu-tocmai-moderați, cei buni și cei răi”, a spus Medvedev.

El a făcut aceste declarații după ce diplomați din Rusia, Statele Unite și alte 15 țări au încheiat un acord, mediat de ONU, la Munchen, vizând să pună capăt ostilităților. Însă Medvedev crede că acest acord nu va fi respectat.

Prevederile dure ale documentului „ne dau motive să fim prudent optimiști, să sperăm că vom putea ajunge la un acord cu privire la viitor, la modul cum va decurge procesul de pace în Siria, la dialogul intersirian, principiile acestuia, participanți”, a apreciat el. „Și cu privire la un armistițiu”, a adăugat Medvedev după ce a făcut o pauză.

Eforturile din ultimele săptămâni în vederea unui armistițiu în Siria au fost afectate de intensificarea asaltului regimului asupra orașului Alep, asediat, unul dintre cele mai importante fiefuri ale rebelilor. Susținute de bombardamente ale forțelor aeriene ruse, forțe guvernamentale siriene au câștigat teren împotriva unor grupări rebele și s-au apropiat de oraș, obligând zeci de mii de civili să se refugieze către frontiera cu Turcia.

Întrebat când va înceta această ofensivă – după ce regimul cucerește Alepul sau poate nici atunci -, Medvedev a răspuns că el crede „că totul trebuie să se oprească atunci când se face pace”.

Condițiile pe care le-a înșiruit în vederea unei asemenea păci, arată însă cât de îndepărtată este pacea, comentează Time. În primul rând, este necesar ca președintele sirian Bashar al-Assad să stea la masa negocierilor cu forțele rebele, „care sunt capabile să ajungă la un acord”, a subliniat Medvedev, adăugând că „cercul acesta de persoane urmează încă să fie stabilit”.

După aceea este necesar ca părțile implicate în negocieri să convină asupra structurii politice a Siriei și procesului reformelor democratice. Ele vor trebui să stabilească totodată rolul lui al-Assad în viitorul Siriei, „pentru că altfel ar fi ciudat”, a declarat premierul rus, adăugând că „în acel moment” luptele „trebuie să înceteze”.

Însă al-Assad nu intenționează să pună capăt conflictului prea curând, în contextul în care trupele sale au revenit de pe marginea prăpastiei înfrângerii, după ce Rusia a intervenit să le susțină, la sfârșitul lui septembrie, recucerind teritorii de la rebeli, care încearcă să-l înlăture de la putere din 2011 încoace.

La doar câteva ore după anunțarea Acordului de la Munchen, al-Assad și-a exprimat clar intenția de a recuceri controlul asupra întregii Sirii. „Indiferent dacă putem sau nu, acesta este scopul pe care căutăm să-l atingem fără nicio ezitare”, a declarat el pentru AFP.

Medvedev a evitat să răspundă în mod direct atunci când Time l-a întrebat dacă Rusia împărtășește acest scop al lui al-Assad. „Nu el este cel care stabilește amploarea prezenței militare ruse acolo”, a declarat șeful Guvernului rus, sugerând că Moscova se va opune oricărei împărțiri a Siriei între al-Assad și opoziție.

„Noi dorim ca Siria să rămână între frontierele ei istorice, ca o țară unificată”, a declarat el, adăugând că „niciunul dintre noi nu are nevoie de altă Libie, care s-a rupt în bucăți, sau de haosul în care se află diverse teritorii sub comanda unor lideri militari sau, ca să le spunem pe nume, bandiți, indiferent ce retorică religioasă folosesc drept acoperire”.

Oficiali occidentali au început să recunoască, în ultima perioadă, că Rusia joacă un rol important în Siria și că succesul sau eșecul oricărui acord de pace depinde de voința Moscovei de a-și înceta bombardamentele asupra pozițiilor rebele.

Diplomaților occidentali le-a fost dificil să negicieze cu al-Assad – pe care-l acuză de comiterea unor atrocități – înainte de campania aeriană rusă. Aproape un sfert de milion de oameni au fost uciși în cei aproape cinci ani de război, iar peste zece milioane de oameni – reprezentând aproape jumătate din populația țării – au fost nevoiți să-și abandoneze locuințele. Mulți s-au refugiat în Europa, unde un aflux de migranți fără precedent a destabilizat Uniunea Europeană.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDH) a devenit, pe 8 februarie, ultimul dintr-o serie de organisme internaționale care acuză Guvernul al-Assad de crime împotriva umanității, inclusiv torturarea sistematică și uciderea unor deținuți.

Invitat să spună ce părere are despre acest raport ONU, care citează „materiale documentare considerabile” drept probe ale unor crime de război, Medvedev a declarat că este necesar ca documentul să fie studiat cu atenție, iar „în cazul în care conține probe solide, este necesar să fie supus unei evaluări juridice internaționale”. Însă asemenea acuzații nu vor afecta relațiile dintre Rusia și regimul sirian. „Aliații pot fi diferiți ca natură”, a spus Medvedev când a fost întrebat în acest sens.

Unele alianțe, ca cele dinainte de război între Siria și foștii săi parteneri din Franța, Turcia și Arabia Saudită, se pot nărui când izbucnește un conflict. „Ei au ajutat Siria să se dezvolte, iar apoi și-au schimbat poziția peste noapte”, a reproșat Medvedev, în timp ce legăturile dintre Rusia și Siria s-au dovedit mai rezistente. „Astfel, în prezent, problema nu este cu cine ne aliem, ci a unui comportament responsabil”, a apreciat el.

Medvedev a avertizat Statele Unite și aliații lor arabi să nu trimită forțe terestre în Siria pentru a susține opoziția. „Să ne amintim ceea ce s-a întâmplat în Afganistan”, a spus el, referindu-se la invazia americană din 2001. „Încă nu pot pleca de acolo. Imediat ce un conflict ajunge în punctul operațiunilor terestre, devine nesfârșit. Acesta este pericolul. Așa că nu faceți acest lucru. Nu-l folosiți nici măcar ca tehnică pentru a speria”, a subliniat Medvedev, adăugând că Moscova nu intenționează să facă așa ceva.

Medvedev a oferit revistei acest interviu de 40 de minute, în biblioteca unui hotel, la câteva ore după ce premierul rus a susținut un discurs la Conferința pe teme de securitate de la Munchen. El a declarat în acest discurs că Rusia și Occidentul au „căzut în perioada unui nou Război Rece”.

Medvedev a părut că vrea să îndulcească această declarație, care nu-i pare caracteristică, potrivit revistei. Fără să fie întrebat despre această declarație, el a spus că „poate această construcție plutește în aer undeva”, adăugând că „n-am spus că a început un nou Război Rece”. Mai degrabă acțiunile NATO „ne împing către apariția unui nou Război Rece. Așa am spus și sunt pregătit să confirm acest lucru”, a adăugat el.

Medvedev, care a evocat planurile NATO de a descuraja agresiunea rusă, prin staționarea unor trupe suplimentare în Europa de Est, a apreciat că „dacă acest lucru nu înseamnă pregătiri pentru alt Război Rece, atunci pentru ce sunt? Pentru un război fierbinte? Aceasta este realitatea”.

Șeful Guvernului rus a mai declarat că nicio presiune din partea Occidentului – cu atât mai puțin sancțiunile impuse Rusiei din cauza incursiunii sale militare în Ucraina – nu va obliga Moscova să-și schimbe politicile. Prin aceste sancțiuni, Occidentul a vrut să „pedepsească” Rusia. „Întrebarea este dacă chiar ne pedepsesc. Poate că ne-au făcut să ne simțim inconfortabil câteva momente. E rău? Nu neapărat. Ne dezvoltăm. Trăim și ne vom dezvolta. Și-au schimbat autoritățile ruse poziția? Nu”, a adăugat el.

Costurile acestor sancțiuni, care au urmărit să întrerupă accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale, au ajuns la zeci de miliarde de dolari de când au fost impuse, în 2014, afirmă Medvedev. Însă Rusia nu va cere niciodată Occidentului să le ridice, a subliniat el.