Kelemen Hunor despre legea privind utilizarea exclusivă a limbii române: Este neconstituțională

„Sunt sigur că această lege nu va trece niciodată (prin votul Parlamentului-n.r.). Nu este constituțională. Constituția prevede drepturi ale minorităților naționale pe care această lege le încalcă. O vom respinge în Senat, unde nu va mai putea fi adoptată tacită. Noi am urmărit această lege și în Camera Deputaților, am reușit un raport negativ în Comisia Juridică, însă au fost și alte comisii în care legea trebuia discutată și care nu și-au făcut treaba”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor, pentru MEDIAFAX.

Kelemen Hunor a afirmat că adoptarea tacită a propunerii legislative pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român a stârnit îngrijorare și revoltă în rândul comunităților maghiare.

„Există o îngrijorare și o revoltă în comunitatea maghiară cu privire la această lege, mai ales pentru că oamenii nu înțeleg că legea nu a fost adoptată printr-un vot al Parlamentului, ci prin aprobarea tacită”, a spus liderul UDMR

Camera Deputaților a adoptat tacit, în ședința de miercuri, o propunere legislativă care prevede interzicerea utilizării limbii materne a minorităților naționale în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, precum și cu serviciile publice deconcentrate, decizie criticată în plen de reprezentanții minorităților naționale.

„Este interzisă folosirea sub orice formă în cadrul oficial a altor limbi decât limba română, limba oficială a statului român conform Constituției, în instituțiile publice de orice fel, de către autoritățile centrale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și de către serviciile publice deconcentrate și de către angajații de orice fel a statului român”, potrivit inițiativei legislative adoptată tacit, al cărei inițiator este deputatul Bogdan Diaconu.

Actul normativ adoptat tacit prevede că sedințele Consiliilor Locale, Județene și orice fel de întâlniri oficiale ale angajaților, funcționarilor și demnitarilor statului român se desfășoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitații străini sau participanții care nu au cetățenia română se asigură traducere oficială.

De asmenea, se interzice afișarea anunțurilor de interes public, a comunicărilor oficiale, a site-urile instituțiilor publice de orice, în altă limbă decât cea oficială a statului român-limba română.

„Este interzisă condiționarea angajării pe orice poziție a unui funcționar plătit de la buget de către statul român în funcție de cunoașterea unei limbi a minorităților”, potrivit actului normativ.

Angajații, aleșii, demnitarii sau funcționarii statului român care încalcă aceste prevederi își vor pierde mandatul, funcția sau locul de muncă în cadrul instituțiilor statului român și nu vor avea posibilitatea de reangajare sau realegere într-o altă instituție a statului român, potrivit sursei citate.

Eliberarea din funcție a persoanelor care încalcă prevederile legii se face în termen de 48 de ore de la constatare, mai arată inițiativa legislativă.

Ca urmare a adoptării tacite a acestui proiect de lege și a nemulțumirii generate în rândul reprezentanților minorităților naționale în Parlamentul României, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis, miercuri, ca niciun proiect de lege să nu mai fie adoptat tacit, urmând ca inițiativele legislative pentru care comisiile de specialitate nu au formulat un raport să poată fi discutate în plen, a declarat, miercuri, secretarul Niculae Mircovici.

Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final al proiectului de lege a fost 8 februarie 2016. Camera Deputaților este prima cameră sesizată.