Decizia luată de Ministerul Justiției după ce CCR a decis că înterceptările SRI, la cererea procurorilor, sunt neconstituționale. „Nu ne permitem un hiatus”

„Deocamdată discutăm cu parchetele, cu SRI, astfel încât propunerea pe care o face ministerul să fie una informată. Înclin să cred că va fi o ordonanță de urgență pentru că un hiatus este ceva ce România nu își permite după ce a investit atât de mult în eficientizarea parchetelor . Avem cauze de omor ,de exemplu, în care se fac interceptări iar eu am obligația, ca ministru, să mă asigur că nu există niciun hiatus între ce am avut până acum și soluția viitoare, indiferent care va fi aceasta”, a precizat Raluca Prună.

Ministrul Justiției a făcut referire și la costurile pe care le-ar putea impune modificarea legii explicând că „să dezvolți o asemenea infrastructură probabil că nu este deloc ieftin” dând exemplul Franței care „a mutat această structură la nivelul ministerului Justiției iar perioada de tranziție a fost de zece ani”.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”. CCR a stabilit că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.