Grecia a avertizat că numărul migranților blocați pe teritoriul său riscă să se tripleze, în martie, și să atingă 70.000, din cauza cotelor impuse de către țările din Balcani migranților care vor să se stabilească în Europa Occidentală.
„Puteți să credeți, serios, că țările din (zona) euro au luptat până la ultima pentru ca Grecia să rămână în (zona) euro (…) pentru ca, un an mai târziu, să lăsăm Grecia să plonjeze în haos?”, a declarat ea într-o emisiune a postului public ARD, îndemnând ca Atena „să nu fie abandonată astfel”.
„Datoria și obligația mea este ca această Europă să găsească un drum comun”, a spus Merkel, cu o vervă neobișnuită, subliniind că se află în contact, în mod regulat, cu premierul grec Alexis Tsipras.
„Potrivit estimărilor noastre, numărul celor care vor fi blocați în țara noastră va fi între 50.000 și 70.000 de persoane luna viitoare”, a declarat anterior ministrul grec pentru Politica Migratorie Yiannis Mouzalas. „Astăzi există 22.000 de refugiați și migranți” în Grecia, a precizat el într-un interviu pentru postul Mega.
Aproximativ 6.500 dintre ei erau înghesuiți, duminică, într-o tabără improvizată în apropiere de satul Idomeni, în nordul Greciei, la frontiera cu Macedonia. Aproximativ alți 500 s-au instalat într-o stație de alimentare cu carburant, la 12 kilometri distanță.
Autoritățile de la Skopje au lăsat sâmbătă să treacă doar 300 de persoane prin acest post de frontieră, care a rămas închis duminică.
Câteva sute de migranți au manifestat duminică, culcați pe șine, de partea greacă a frontierei cu Macedonia, care le era închisă, a constat un jurnalist de la AFP. Mulți refugiați s-au adunat după aceea în apropiere de bariera care desparte cele două țări și i-au îndemnat pe macedoneni să-i lase să treacă.
Idomeni a devenit un punct de blocare în urma deciziei autorităților de la Skopje, săptămâna trecută, de a le refuza afganilor accesul pe teritoriul macedonean și de a înăspri controalele documentelor de identitate ale sirienilor și irakienilor.
Situația urmează să se agraveze după ce Slovenia și Croația, state membre UE, au decis vineri, la fel ca Serbia și Macedonia, să limiteze la 580 numărul bărbaților, femeilor și copiilor care le tranzitează zilnic teritoriul.
Aceste țări din Balcani au urmat exemplul Austriei, care a decis în urmă cu peste o săptămână să limiteze intrarea migranților la 80 de solicitanți de azil pe zi și la 3.200 de persoane în tranzit.
Decizia acestor țări de pe ruta din Balcani a iritat Atena, care și-a rechemat, săptămâna trecută, ambasadorul de la Viena la „consultări”, în urma unei reuniuni la care Grecia nu a fost invitată.
Cancelarul austriac Werner Faymann a sporit tensiunile duminică, acuzând Atena că se comportă „ca o agenție de turism”, lăsându-i pe migranți să treacă liber.
„Grecia a găzduit anul trecut 11.000 de solicitanți de azil, iar noi 90.000. Acest lucru nu trebuie să se repete”, a declarat Faymann, citat de presa austriacă.
– „Efect de ricoșeu”
În contextul disensiunilor europenilor în problema migrației, Papa Francisc a îndemnat țările Uniunii să găsească un „răspuns unanim” și să „repartizeze în mod echitabil sarcinile” între ele.
Papa a salutat duminică, în timpul rugăciunii Angelus, în Piața Sfântul Petru, „ajutorul generos” oferit Greciei și „celorlalte țări din prima linie” și a estimat că această urgență umanitară „necesită colaborarea tuturor națiunilor”.
În căutarea unui ipotetic „consens” în gestionarea crizei care divizează Europa ca niciodată până acum, președintele Consiliului European Donald Tusk urmează să efectueze vizite, în perioada 1-3 martie, la Viena, Ljubljana, Zagreb, Skopje și Atena, înaintea summitului UE-Turcia de pe 7 martie.
Miza reuniunii a fost prezentată de către comisarul european însărcinat cu Migrarea Dimitri Avramapoulos, care a avertizat că Europa se îndreaptă către un „dezastru” în cazul unei lipse de „convergență” la acest summit, la Bruxelles.
În opinia lui Merkel, discuțiile vor viza modul de „restabilire a sistemului (liberei circulații) Schengen pas cu pas, cu Grecia”.
Grecia pare însă să conteze pe o scădere a afluxului migranților dinspre Turcia.
„Pregătim o campanie de informare destinată Turciei” cu privire la închiderea postului de frontieră de la Idomeni, a declarat ministrul grec pentru Migrare, apreciind că această inițiativă, alături de mobilizarea navelor NATO la Marea Egee, ar urma să reducă numărul sosirilor în Grecia cu 70%.
Mai la vest, Italia se teme de un „efect de ricoșeu”, potrivit procurorului regional din Lecce, în Puglia, și se pregătește să facă față unui posibil aflux de migranți aflați în căutarea unei noi rute către Europa de Nord.