O suspendare a Schengen ar submina funcționarea pieței unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală și de Est, Țările Baltice, precum și Belgia, Olanda și Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiștilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.
Cele mai puternice efecte negative vor fi resimțite de România pe filiera schimburilor comerciale și traficului aerian, în timp ce dificultățile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puțin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB și a numărului redus de turiști străini.
Ungaria ar avea cel mai mult de pierdut în cazul reintroducerii controalelor la granițe, din cauza integrării comerciale ridicate cu restul UE. Pe poziția a doua s-ar situa Croația, urmată de Estonia (3), Slovenia (4), Luxemburg (5), Slovacia (6), Portugalia (7), Malta (8), Bulgaria (9) și Cehia (10).
România se află imediat după Letonia (13) și Belgia (14), fiind urmată de Spania (16) și Grecia (17). Cel mai redus impact ar fi resimțit de Suedia (24), Franța (25), Germania (26) și Danemarca (27).
Afluxul fără precedent de refugiați pune în pericol circulația liberă, fără controale vamale, în spațiul Schengen, potrivit analiștilor băncii americane.
„Principalul risc asociat suspendării Schengen ar fi o reducere a schimburilor comerciale între țările europene (…) Impactul asupra schimburilor bilaterale în UE ar putea fi de 10-20% în cazul suspendării Schengen”, potrivit acestora.
Pe lângă impactul economic, reintroducerea controalelor la granițe ar putea avea și consecințe politice pe termen lung, subminând susținerea în rândul populației pentru continuarea procesului de integrare europeană.
România nu este membră a spațiului Schengen, format din 22 de state UE și cele patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Pe lângă România, dintre membrii UE nu fac parte din spațiul Schengen nici Bulgaria, Cipru, Croația, Marea Britanie și Irlanda.