Femeile trăiesc cu aproape șapte ani mai mult decât bărbații

Populația rezidentă a României la 1 ianuarie 2015 a fost de 19.870.600 de locuitori, dintre care 10.163.600 erau femei (51,1%) din totalul populației rezidente,a transmis INS.

Potrivit comunicatului, „în mediul urban, ponderea femeilor din țara noastră este mai pronunțată decât în cel rural, 5.582.900 locuiesc la oraș (52,2%) din totalul populației urbane iar în mediul rural, ponderea populației feminine este de 49,9%.

Vârsta medie a populației rezidente a fost la 1 ianuarie 2015 de 43,6 ani, „populația feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,1 ani”, vârsta medie feminină fiind de 45,1 ani, iar cea masculină de 42,0 ani, mai transmite INS.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Speranța de viață la naștere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014 de 78,91 ani (79,71 ani în urban și 77,94 ani în rural) în creștere față de perioada precedentă și cu 6,91 ani mai mult decât valoarea înregistrată pentru bărbați”, transmite INS.

Potrivit informațiilor transmise, populația feminină a avut o pondere mai mare decât populația masculină în 40 de județe, excepție făcând județele Vaslui și Tulcea.

„Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) a fost înregistrată în județele Satu Mare, Municipiul București și Prahova, iar cea mai scăzută în Bistrița-Năsăud și Covasna. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (53,2 % din totalul femeilor de 65 ani și peste). Contingentul fertil (femei în vârstă între 15 și 49 ani) numără 4.662.350 persoane, potențialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populației, adică aproape jumătate din totalul populației feminine (45,8%)”, se mai spune în același comunicat.

„Rata natalității a înregistrat o evoluție pozitivă, atât în mediul urban cât și în mediul rural, față de anul 2013. Astfel în mediul urban rata natalității a crescut de la 9,1‰ în 2013, la 9,8‰ în 2014. În mediul rural aceasta a crescut de la 9,1‰ la 9,5‰, în 2014 fiind inferioară ratei din mediul urban. Femeile din urban cu vârsta între 20-29 ani au născut mai mulți copii decât cele din rural (de 1,1 ori)”, mai transmite INS.

Potrvit datelor statistice, cele mai mari rate de fertilitate feminină (născuți-vii la 1000 femei) s-au înregistrat în județele Suceava (53,0‰), Vaslui (50,8‰) și Bistrița-Năsăud (50,5‰), iar cele mai scăzute în Gorj (31,8‰) și Brăila (35,2‰). Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 41,3 copii născuți vii la 1000 de femei.

În anul 2014 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 193.103 copii, rezultând o rată a natalității de 9,7 născuți vii la 1000 de locuitori.

De asemenea tendința din anii anteriori s-a păstrat, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 105,9 băieți la 100 fete (în 2014).

În anul 2014 vârsta medie a mamei la naștere (28,2 ani) și la prima naștere (26,8 ani) a fost în ușoară creștere față de anul precedent (28,0 ani și respectiv 26,4 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii, iar femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,3 ani).

„Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (28,3 ani în urban și 24,3 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,2 ani (Călărași și Giurgiu) și 29,9 ani (București). Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în București (30,8 ani), iar cea mai scăzută în Călărași și Giurgiu (26,3 ani)”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit INS și în anul 2014, „continuă tendința de creștere a ponderii născuților-vii de către femeile cu pregătire superioară (29,2%), născuții-vii de către mamele cu pregătire gimnazială, profesională și liceală dețin un procent de 50,8%”.

Deși ponderea copiilor născuți de către mame casnice (41,8%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori. Un procent de 47,3% născuți-vii au avut mame salariate. În mediul rural 60,7% din numărul născuților-vii au avut, în anul 2014, mame casnice (26,1% în mediul urban).

Confrom comunicatului de presă, „România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2‰”.

În anul 2014, rata nupțialității a fost de 5,3‰. Din totalul de 118.075 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în august (24.097), cele mai puține în decembrie (4.251), păstrându-se ciclul tradițional.

Vârsta medie la căsătorie cunoaște o tendință de creștere, ajungând în 2014 la 29,0 ani la femei și 32,3 ani la bărbați. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2014, confirmând astfel tendința de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,3 ani la femei și 30,4 ani la bărbați, se mai arată în comunicat.

„În anul 2014, s-au înregistrat 27.188 divorțuri, cu o rată a divorțialității de 1,22 divorțuri la 1000 locuitori. Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-28 a fost în anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0‰”, potrivit datelor.

În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2015, relevă faptul că populația ocupată era de 8.757.000 de persoane, iar dintre acestea, femeile reprezentau 43,1%.

„Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că: 1,5% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori; 19,1% au lucrat ca specialiști în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alți specialiști în domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de funcționari administrativi; 20,1% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 23,7% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit; 7,4% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați; 14,6% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații”, transmite INS.

În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,3% erau absolvente ale învățământului superior, 4,3% ale învățământului postliceal și de maiștri, 37,7% au absolvit liceul, iar 11,1% școli profesionale și de ucenici.