Merkel respinge închiderea frontierelor pentru oprirea migrației

Merkel a îndemnat la o „soluție durabilă împreună cu Turcia” în vederea reducerii valului migrației în „toate țările, inclusiv în Grecia”. Abordarea UE „nu poate să fie închiderea a ceva sau altceva”, a subliniat ea.

Cancelarul a făcut aceste declarații după ce țări din Balcanii de Vest au impus restricții pe ruta migrației către nordul Europei, ceea ce a condus la blocarea a mii de migranți și azilanți în Grecia.

„Aceasta nu este problema unei țări, aceasta este o problemă europeană. Așadar (noi) trebuie să găsim soluții comune”, a declarat premierul grec Alexis Tsipras înaintea întâlnirii liderilor europeni cu premierul turc.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Șefii de state și de guverne UE urmează să analizeze la acest summit o „închidere” a rutei balcanice a migrației, însă Merkel se află printre cei care se opun acestei măsuri, potrivit unor diplomați.

Cei mai mulți dintre migranții care sosesc în Grecia provin din Turcia. Premierul Ahmet Davutoglu participă la acest summit.

Davutoglu a îndemnat luni la „solidaritate”, subliniind că UE și Turcia au nevoie una de cealaltă. „Trebuie să vedem întreaga imagine – nu doar migrarea fără acte. Viitorul întregului nostru continent este pe masă”, a spus el.

În total, aproximativ 14.000 de migranți și azilanți au ajuns pe țărmurile Europei de la începutului anului, după ce peste un milion de oameni au venit în 2015 pe continent. Aproape jumătate dintre ei fug din Siria devastată de război, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Acest val a creat tensiuni în Uniunea Europeană și pune la încercare unele dintre cele mai importante realizări ale blocului – zona de liberă circulație Schengen și conceptul de solidaritate între statele membre.

Președintele UE Donald Tusk s-a declarat prudent optimist înaintea summitului celor 28 de șefi de stat și de guverne, pe care-l prezidează.

„Pentru prima dată de la începutul crizei migrației, pot vedea apărând un consens european”, le-a scris el liderilor europeni.

UE dorește ca Ankara să primească înapoi solicitanții de azil și exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranții economici ce au sosit în Grecia și nu se califică să primească azil.

„Există voință politică, însă este vorba despre o provocare logistică, în care trebuie să susținem Grecia”, le-a scris Tusk liderilor.

Turcia și UE negociază totodată un acord prin care Ankara ar putea să primească înapoi sirieni – din Grecia -, iar în schimbul acestui lucru blocul european este pregătit să facă mai mult în reinstalarea unor solicitanți de azil direct din Turcia, au declarat luni, la Bruxelles, unele surse diplomatice.

Întâlnirea liderilor UE cu Davutoglu este umbrită, însă, de preluarea ziarului de opoziție Zaman de către Guvernul turc.

„Libertatea presei este un element non-negociabil al identității noastre europene”, a declarat președintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, precizând că a discutat această problemă luni, anterior, cu Davutoglu.

Relațiile cu Turcia sunt „dificile”, a subliniat el, adăugând că „este necesar, în interesul refugiaților, să cooperăm”.

Actuala criză umanitară din Grecia urmează, de asemenea, să domine summitul de la Bruxelles.

Liderii europeni urmează să se angajeze să susțină Atena și să promită că UE „va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situației”, potrivit unui proiect al unei declarații comune, la care DPA a avut acces.

Peste 13.000 de persoane așteaptă să treacă din Grecia în Macedonia, au estimat unele agenții umanitare luni dimineața. Presa locală scria că frontiera dintre cele două țări era închisă, inclusiv pentru trenuri de marfă.