„Soluția tranzitorie” a Ministerului Justiției într-o situație de „maximă urgență”. Cine va face INTERCEPTĂRILE după ce CCR a decis că implicarea SRI e neconstituțională

„Plec de la premisa că decizia Curții Constituționale trebuie respectată, însă, pe de altă parte, voi promova neîntârziat o ordonanță de urgență, care este un act cu putere de lege și este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei Curții și a punerii în acord a normei cu dorința Curții Constituționale se realizează. Asta am să fac. Am discutat deja cu reprezentanții Parchetelor, cu Ministerul Public în general. Aș dori să fac și precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci și DIICOT și parchetele regulate. Avem și noi în România, ca și în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur și simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Eu plec de la această premiză că tot Ministerul Public este afectat. Prin urmare am avut discuții cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii șefi de la DNA și DIICOT și cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură” a susținut Raluca Prună, citată de pressalert.ro.

Ministrul Justiției a comentat că aceasta este o „soluție tranzitorie” la o „situație de maximă urgență”. Prună a explicat că pentru dotarea parchetelor cu infrastructura de interceptări ar fi nevoie de aproape 1 miliard de euro pe care care, chiar dacă i-ar avea, aparatura nu poate fi cumpărată în 24 de ore.

„Aceasta va fi soluția tranzitorie pentru a răspunde unei situații de maximă urgență, urmând să avem o dezbatere de societate și să decidem dacă vrem să dublăm această infrastructură sau vrem doar să ne asigurăm că numai organele care fac urmărire penală pot accesa această infrastructură la momentul la care o avem acum. Evident că ordonanța de urgență va privi folosirea infrastructurii așa cum este ea acum”, a spus Prună.

Pe 16 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”,arată CCR.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces al Secției I Penale de la Tribunalul București.

Specialiștii consultați de gândul susțin că în acest moment probele obținute prin supraveghere tehnică de alte organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege pot fi considerate nule.

Potrivit ultimului raport al SRI depus la Parlament, cel pentru 2014, Serviciul a pus în acel an „ în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică și 2.410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului public și DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament.