Iolanda Balaș a fost un nume uriaș în sportul mondial.. Și-a dedicat viața atletismului și chiar și în ultimul an, când deja avea probleme medicale, gândurile ei se îndreptau tot spre atletism.
„Dacă mă uit în buletin, nu-mi prea vine să cred. Totul a curs atât de repede. Acum mă cam chinuiește un diabet, ca să nu vă mai zic despre tendonul meu parțial rupt de la piciorul de bătaie, dar de vreo două luni m-am ales și cu o răceală zdravănă în sala de atletism și am făcut o pneumonie dublă! Și două luni n-am putut ieși din casă, am stat numai cu antibiotice lângă mine. Asta-i vârsta, nu avem ce face. Încerc în schimb să nu stau acasă degeaba, să am o preocupare cât de cât. Mă concentrez pe revista noastră de atletism și sunt foarte mândră că ea există, fiindcă în general se vorbește prea puțin despre atletism. Și nu numai despre atletism, de fapt. Presa sportivă, iertați-mă dacă critic, în afară de fotbal, nu mai are nicio altă temă”, spunea Iolanda într-un interviu acordat în vara anului trecut Revistei Sport in România.
Multiplă recordmană mondială și olimpică, Iolanda Balaș SÅ‘ter, mai are în palmares și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954. A fost președinta Federației Române de Atletism între 1988 și 2005, de numele ei legându-se construirea actualului sediu al FRA, dar și amenajarea mai multor piste de atletism.